La un moment, tuturor ni s-a întâmplat să aruncăm la gunoi baterii sau chiar electronice. Însă, în lipsa reciclării, această debarasare neorganizată poate avea efecte nedorite asupra mediului înconjurător și asupra sănătății noastre.
Specialiștii de la Global E-Waste Monitor afirmă că în 2019 s-au generat pe întreg globul nu mai puțin de 53,6 milioane de tone metrice de deșeuri de echipamente electrice și electronice (DEEE), ceea ce înseamnă 7,3 kilograme DEEE pe cap de locuitor. Din păcate, acestea conțin multe substanțe nocive pentru sănătate, care ajung în aer, apă sau în sol și ulterior în corpul nostru declanșând afecțiuni periculoase, chiar mortale.
Cum ajung substanțele dăunătoare în corpul nostru?
Cu toate că la prima vedere par obiecte inofensive, din studiul ”E-Waste Exposure and Child Health” realizat de Organizația Mondială a Sănătății rezultă că aceste deșeuri ne afectează în mod direct sănătatea și viața, substanțele nocive din componența lor ajungând în corpul nostru astfel:
• prin ingestia de alimente, apă, sol și praf care sunt contaminate cu substanțele periculoase pe care le conțin echipamentele electrice și electrocasnice;
• prin inhalarea gazelor și particulelor de aerosoli, inclusiv particule din aer liber după arderea DEEE-urilor (ceea ce nu trebuie să se întâmple);
• prin contactul pielii cu substanțe corozive și alte substanțe chimice, direct cu deșeurile sau prin depunerile particulelor pe haine.
Copiii și femeile gravide, cei mai afectați
Oamenii se expun la materialele nocive conținute de DEEE-uri prin ingestia de mâncare contaminată, apă sau praf, prin inhalare de gaze și particule, prin contactul între aceste DEEE-uri cu pielea sau cu hainele. Bebelușii pot să fie chiar și ei contaminați fie prin laptele consumat (inclusiv cel matern), fie încă din perioada de sarcină.
Conform studiului ”E-Waste Exposure and Child Health” realizat de Organizatia Mondiale a Sănătății, expunerea prenatală sau a copiilor la acest tip de deșeuri poate declanșa afecțiuni precum:
• dezvoltarea întârziată sau incompletă a creierului și a sistemului nervos central, din pricina expunerii la plumb, mercur și alte substanțe chimice. Acest lucru afectează abilitatea de a învăța, controlul emoțiilor și memoria;
• rezultate negative la naștere, după expunerea la plumb, cadmiu, nichel, crom și hidrocarburi aromatice policiclice;
• afectarea funcției pulmonare, tradusă prin tuse, respirație șuierătoare și astm, care au fost corelate de expunerea la crom, mangan și plumb;
• afectarea funcției tiroidiene, în special asociată cu expunerea la compuși chimici prezenți în plăcile cu circuite imprimate;
• afectarea funcției sistemului cardiovascular, în special în asociere cu expunerea la plumb și hidrocarburi aromatice policiclice;
• afectarea ADN-ului, care a fost asociată cu expunerea la plumb, crom, cadmiu și nichel;
• impactul asupra funcțiilor sistemului imunitar, inclusiv o vulnerabilitate mai mare la infecții comune, de la hepatita B până la infecții ale urechii și ale căilor respiratorii, alergii și boli autoimune după expunerea la unele metale și precum plumbul și cadmiu;
• risc crescut de apariție a unor boli cronice mai târziu în viață, inclusiv cancer și boli cardiovasculare.
• boli ale pielii, pierderea auzului, cancer, naștere prematură, pierderea nașterii, nou-născut cu greutate mică și lungime mică.
Citește și:
Deodorantele provoacă cancer mamar? Ce spun experții
Medicul Mihai Craiu, care sunt combinațiile mortale de medicamente anti-COVID-19 care circulă pe net
Mihaela Bilic: „Laptele de soia contribuie la dezvoltarea cancerelor hormono-dependente”
Descoperire îngrijorătoare în Indonezia. O cantitate uriaşă de deşeuri a fost găsită în stomacul unui caşalot
„Copiii sunt mai vulnerabili pentru că organismul lor este încă în dezvoltare, respiră mai alert și consumă mai multe alimente decât adulții, proporțional cu greutatea lor, absorbind astfel cantități mai mari de poluanți. Copiii sunt, de asemenea, mai puțin capabili să metabolizeze și să elimine substanțele periculoase din corpul lor, în comparație cu adulții. Apoi, cei mici își petrec mai mult timp în contact direct cu obiectele din jur, cu solul, cu praful depus, obișnuiesc să introducă în gură obiectele pe care le descoperă și se pot răni mai des în contactul cu obiectele din natură, inclusiv DEEE-uri”, declară Cristian Pocol, Președintele Asociației RESPO DEEE.
Rapoartele medicale ale OMS mai arată că femeile gravide care locuiesc sau muncesc în apropierea acestor tipuri de deșeuri riscă să expună fătul la substanțe toxice, foarte periculoase, chiar și în doze foarte mici, afectând dezvoltarea intrauterină, cu efecte negative pe toată durata vieții copilului.
Persoanele care locuiesc sau muncesc în medii în care există multe DEEE-uri prin expunerea prelungita acuză urmatoarele simptome: dureri de cap, stres, respirație îngreunată, dureri în piept, slăbiciune, amețeală. Studiile au dovedit și legătura dintre contactul cu aceste substanțe și infertilitatea masculină și probleme ale glandelor sexuale.
În categoria DEEE-urilor intră: computere, monitoare, plăci de bază, cipuri, routere, dispozitive wireless și alte periferice de acest tip, imprimante, copiatoare, fax-uri, telefoane, telefoane mobile, tablete, camere video, televizoare, echipamente audio, tuburi catodice, transformatoare, cabluri și baterii, lămpi și becuri (inclusiv cele cu conținut de mercur și becuri fluorescente), aparate electrocasnice mari (frigidere, șaibe, uscătoare, microunde), jucării și echipamente sportive, instrumente muzicale, dispozitive medicale (ex: microscoape, dispozitive de monitorizare a presiunii, aparate electrocardiografice, spectrofotometre etc.)
”Ele nu trebuie păstrate în incintele unde locuim sau muncim și nu trebuie aruncate la gunoi, întrucât nu vor ajunge în centrele speciale de reciclare a acestor tipuri de deșeuri. Nu trebuie să fie arse, alături de gunoiul obișnuit, pentru că vor fi emise substanțe toxice în atmosferă. De asemenea, nu trebuie să le aruncăm la colțul străzii, în pădure sau pe câmp pentru că, nepreluate imediat, substanțele lor nocive vor ajunge în sol și apa freatică.
Este indicat să le oferim spre reciclare corespunzătoare, spre centre care preiau astfel de deșeuri. Noi, Asociația RESPO, oferim preluare și transport gratuit al acestor deșeuri, direct de la domiciliu sau sediul companiilor. Este necesar ca oamenii să comande gratuit online, pe site-ul respo.ro, sau telefonic la Tel Verde 0900 800 219, recipientele potrivite, în care vor depozita deșeurile dorite și apoi să sune la același număr de telefon pentru ca un colector RESPO să preia gratuit deșeurile și să le transporte spre centrele unde acestea vor fi reciclate corespunzător.”, mai spune Cristian Pocol, Președintele Asociației RESPO DEEE.
Ultima modificare octombrie 15, 2021 5:30 pm