Fetele musulmane, mutilate din copilărie

01.07.2010, 15:59.

Mutilarea, catalogată de ONU şi OMS drept o încălcare a drepturilor copilului şi femeii, este făcută de femei în vârstă, moaşe, şi mai nou de cadre medicale care, în ciuda pregătirii pe care o au, nu se pot îndepărta de tradiţii, fie ele şi cu caracter de tortură.

În categoria mutilărilor genitale, OMS şi UNFPA au introdus patru tipuri de intervenţii: clitoridectomia – tăierea clitorisului, excizarea – tăierea clitorisului şi a labiilor, infibulaţia – la cele anterioare se adaugă coaserea labiilor mari pentru a acoperi o parte din vagin şi vulvă. Mai există şi categoria „altele” în care intră piercing-urile, cauterizarea şi orice alt tip de intervenţie făcută fără voia femeii.

Organele genitale feminine sunt „murdare”

În afara celor deja menţionate, este uşor de imaginat ce înseamnă pentru o fetiţă – victimele au până în 15 ani – să i se taie clitorisul pe viu cu o lamă sau un ciob de sticlă, ce cicatrici psihice lasă această tortură şi ce relaţii va avea ea cu familia responsabilă de asta sau cu un viitor soţ.

Culmea, mutilarea se face în numele unei vieţi de familie fericite pentru că majoritatea oamenilor ţin la tradiţii şi puţini bărbaţi acceptă căsătoria cu o femeie care nu este „pură”. Organele genitale externe sunt tăiate pentru că ele ar reprezenta partea masculină sau murdară a unei femei. Se spune că procedura ar reduce libidoul femeii şi ar ajuta-o să reziste tentaţiilor sexuale.

În anumite ţări aceste intervenţii au fost scoase în afara legii, însa ele continuă fără probleme şi rar se întâmplă ca cineva să fie pedepsit pentru suferinţele unei fetiţe. Şi reprezentanţii autorităţilor fac parte din aceleaşi comunităţi şi nu înţeleg de ce ar trebui să pedepsească pe cineva care urmează o tradişie veche de când lumea. Deşi mutilările au loc în special la sate, unde tradiţia este mai importantă, recurg la acest gest şi familiile înstărite, inclusiv familiile de imigranţi, care locuiesc în Europa şi America de Nord.

ONG-urile şi autorităţile nu reuşesc să oprească mutilarile

Şi în Occident, dar şi în zonele unde se practică mutilările genitale – estul, vestul şi nord-estul Africii, Orientul Mijlociu, anumite ţări asiatice – au apărut multe asociaţii care încearcă să salveze fetele de la tortură. Aceste ONG-uri, fondate de femei care au avut aceeaşi soartă, încearca să informeze părinţii cu privire la riscurile pe care şi le asumă, motiv pentru care îşi atrag duşmania comunităţilor.

În ultimii ani mai multe cazuri au făcut vâlvă în Franţa, unde comunitatea musulmană este foarte numeroasă. Educatoarele din grădiniţe sau profesoarele îşi dau seama imediat când ceva este în neregulă cu fetiţele musulmane si cheamă imediat reprezentaţii ONG-urilor care le pot ajuta.

Imagini superbe din noua casă în care s-a mutat Sore. Artista și-a dorit un design minimalist și a mizat pe alb! Uite ce mobilă are și cum a decorat! FOTO

Recomandarea zilei

La fel, îşi dau seama imediat ce urmează să se întâmple când o familie originară din Africa anunţă că fetiţa va lipsi mult timp de la şcoală. Fiindcă mutilarea genitală este aspru pedepsită pe teritoriul Franţei, părinţii îşi duc fetiţele „în vacanţă” în ţările de origine şi le aduc înapoi deja multilate.

Se întâmplă şi în SUA, unde recent o femeie din Africa a obţinut azil politic după ce a spus că în cazul în care este deportată în ţara ei va fi mutilată de rude. Americanii recurg şi la măsuri extreme pentru a proteja fetele ce trăiesc pe teritoriul lor. Recent, Academia Americană de Pediatrie a stârnit controverse când a încurajat pediatrii americani să facă chiar ei clitoridectomii, doar pentru ca fetiţele să nu fie duse în Africa, unde ar fi mutilate cu lame de ras, în conditţii neigienice.

Foto: Shutterstock