O echipă de cercetători de la Universitatea din Oxford a făcut lumină asupra misterului modului exact în care glicemia crescută conduce la diabetul de tip 2.
Federația Internațională de Diabet estimează că peste jumătate de miliard de oameni din întreaga lume trăiesc în prezent cu diabet zaharat, iar marea majoritate dintre aceștia suferă de diabet de tip 2. Boala se caracterizează prin hiperglicemie, în care în sânge circulă niveluri ridicate de glucoză.
Oamenii de știință au dezvăluit cauza cheie care conduce la diabetul de tip 2
Cercetătorii știu de mult că diabetul de tip 2 este în mare parte rezultatul unei alimentații proaste și al lipsei de exerciții fizice. Consumul cronic ridicat de zahăr duce la diabet de tip 2 prin deteriorarea capacității organismului de a elibera insulină, hormonul cunoscut pentru scăderea nivelului de glucoză din sânge.
Ceea ce cercetătorii nu au înțeles clar a fost exact cum nivelurile crescute cronice de glucoză din sânge dăunează celulelor noastre beta producătoare de insulină. Elizabeth Haythorne, unul dintre cercetătorii principali ai noului studiu, a stabilit anterior că hiperglicemia cronică poate deteriora celulele beta, așa că următorul pas a fost să se stabilească exact cum se produce această daună.
„Ne-am dat seama că trebuia să înțelegem în continuare cum glucoza dăunează funcției celulelor beta, astfel încât să ne putem gândi la cum am putea-o opri și astfel să încetinim declinul aparent inexorabil al funcției celulelor beta în T2D”, a explicat Haythorne.
Rezultatul studiilor făcute de cercetătorii Oxford
Într-o serie de studii pe animale și investigații pe celule cultivate, cercetătorii au descoperit că nu glucoza în sine afectează funcția celulelor beta producătoare de insulină, ci produsele generate prin procesul de metabolizare a glucozei. Cercetătorii încă nu știu exact ce metaboliți specifici de glucoză declanșează acest proces, dar demonstrează în mod clar că inhibarea metabolismului glucozei poate menține producția de insulină, chiar și în prezența unor niveluri ridicate de glucoză din sânge.
Interesant este că această constatare este oarecum contra-intuitivă, cercetătorii dezvăluind blocarea procesului de metabolism al glucozei, prin inhibarea unei enzime numită glucokinază, a îmbunătățit de fapt secreția de insulină la animale. Frances Ashcroft, un alt cercetător care lucrează la studiu, a spus că această constatare este opusul a ceea ce fusese testat anterior pentru a trata diabetul de tip 2 (T2D), scrie New Atlas.
„Deoarece metabolismul glucozei stimulează în mod normal secreția de insulină, s-a emis anterior ipoteza că creșterea metabolismului glucozei ar crește secreția de insulină în T2D și activatorii glucokinazei au fost testați, cu rezultate diferite”, a remarcat Ashcroft. „Datele noastre sugerează că activatorii de glucokinază ar putea avea un efect advers și, oarecum contra-intuitiv, că un inhibitor de glucokinază ar putea fi o strategie mai bună pentru a trata T2D”.
Studiile cercetătorilor Oxford vor continua
Ashcroft subliniază că aceste constatări sunt încă foarte preliminare, așa că este nevoie de multă muncă înainte ca acest tip de abordare terapeutică să ajungă la uz clinic. Dar această descoperire emblematică reformează modul în care ne gândim la dezvoltarea de noi moduri de a trata diabetul de tip 2.
„Acest lucru sugerează un mod potențial în care scăderea funcției celulelor beta în T2D ar putea fi încetinită sau prevenită”, a adăugat Ashcroft.