Care sunt cei mai periculoşi aditivi alimentari

Consumăm tot mai multă hrană procesată și tot mai multe produse cu aditivi alimentari care ascund pericole mari pentru sănătate. Cu cât o etichetă are o listă lungă de aditivi alimentari greu de pronunțat, cu atât mai mult ar fi bine să eviți alimentele respective.

Ce simplu este să pregătești o masă copioasă cu salate, mezeluri, burgeri și pizza sau sosuri pentru paste gata de cumpărat! Sunt delicioase, colorate apetisant și pe gustul tuturor. Dacă ne plac, nici nu ne mai întrebăm câți aditivi alimentari conțin, câte E-uri dubioase pot avea sub formă de arome sintetice sau potențiatori de gust.

Este tot mai greu să găsim hrană simplă și naturală, fără aditivi alimentari. Nici produsele etichetate bio sau eco nu sunt toate chiar atât de eco pe cât ne-am dori. Dar trebuie să știi că unii aditivi, conservanți sau coloranți sunt inofensivi și sunt folosiți de sute de ani pentru a prelungi valabilitatea unor alimente. Dar aceștia sunt puțini. Cei mai mulți aditivi alimentari sunt cu adevărat un pericol pentru sănătate. Iar o vorbă înțeleaptă care circulă în popor spune că alimentele, cu cât au mai multe ingrediente greu de pronunțat, cu atât sunt mai dubioase și pline de aditivi toxici, cu potențial cancerigen.

Ce aditivi se folosesc în industria alimentară

Sarea, boiaua sau piperul sunt condimente cu rol de conservare folosite de mii de ani. Cu timpul lor li s-au adăugat zahărul, care are și el rol de conservare, sau acidul citric obținut din lămâi. Dar industria alimentară a descoperit tot mai multe variante sintetice prin care a reușit să înlocuiască soluțiile naturale de conservare și colorare a alimentelor. La ora actuală se pare că sunt aproximativ 10.000 de aditivi alimentari, din care la nivelul Uniunii Europene sunt autorizați doar 330. Chiar și așa unii dintre ei sunt puțin studiați, iar efectul lor pe termen lung este necunoscut.

'Nu mă cheamă Damian'. Theo Rose a aflat un secret despre soțul ei chiar în ziua nunții. Ce a povestit artista

Recomandarea zilei

Definiții ale aditivilor  

În literatura de specialitate găsim mai multe definiţii ale aditivilor:

Aditivii alimentari sunt substanţe care se folosesc la prepararea unor produse alimentare, în scopul ameliorării calităţii acestora sau pentru a permite aplicarea unor tehnologii avansate de prelucrare. (Ordinul Ministerului Sănătăţii nr.975/1999).

Care au fost ultimele cuvinte ale lui Silviu Prigoană. Prietenii lui au crezut că le face o farsă

Recomandarea zilei

Substanţe care la origine nu reprezintă o parte constituentă a alimentelor, adăugate în scopul de a modifica – favorabil – însuşirile organoleptice sau ca o necesitate directă de desfăşurare a anumitor procese tehnologice (Tratat de igienă, Sebastian Dumitrache).

Aditivul alimentar reprezintă orice substanţă care nu este consumată ca aliment în sine şi nu este folosită ca ingredient constituent al unui aliment, care are sau nu valoare nutritivă şi care se adaugă intenţionat, cu un scop tehnologic (incluzând modificări organoleptice) în timpul producerii, procesării, preparării, tratării, împachetării, ambalării, transportului şi stocării unui aliment, devenind un component sau afectând într-un fel caracteristicile alimentelor la care se adaugă. Acest termen nu include substanţele contaminante sau pe cele adaugate pentru a îmbunatăţi sau menţine calităţile nutritive şi nici clorura de sodiu. (Codex Alimentarius FAO-WHO)

Aditivii alimentari, fiind substanțe de sinteză, au nume științitifice lungi și complicate, care nu ar încăpea niciodată pe eticheta normală a unui produs. Drept urmare, la nivel mondial, s-a ajuns la o convenție conform căreia aditivii au promit indicativul E urmat de un număr de cod. Așadar, mare atenție la alimentele cu prea multe E-uri în compoziție!

Categoriile principale de aditivi alimentari

Conform listelor internaţionale, există 25 de categorii şi fiecare are codul ei numeric. Iată cele mai mari catorii de aditivi:

1. coloranţii – pentru a schimba culoarea sau a da culoare; E100 – E182
2. conservanţii – substanţe care prelungesc artificial perioada de păstrare a alimentelor prin protejarea lor împotriva alterării produse de microorganisme; E200 – E297
3. antioxidanţii sintetici – substanţe care prelungesc forţat perioada de păstrare a alimentelor prin protejare împotriva oxidării (de exemplu: râncezirea, schimbarea culorii); E300 – E390
4. emulgatorii – asigură un amestec omogen între apa şi grăsimile alimentare; E400 – E496
5. sărurile de topire E400 – E496
6. agenţii de îngroşare – substanţe care au capacitatea de a mări vâscozitatea produselor alimentare; E400 – E496
7. agenţii de gelifiere (gelifianţi)– substanţe care permit şi care ajută la formarea gelurilor; E400 -E496
8. stabilizatorii – substanţe care fac posibilă menţinerea proprietăţilor fizico-chimice ale alimentelor, menţinând omogenizarea dispersiilor, culoarea etc.; E400 – E496
9. agenţii de gust (aromatizanţi) – se împart în trei categorii:

a) substanţe aromate naturale – se obţin prin procese fizice enzimatice sau microbiologice din materii prime de origine vegetală sau animală;

b) substanţe identic naturale – sunt identice din punct de vedere al compoziţiei cu aromele naturale, componentele fiind obţinute prin sinteză;

c) substanţe artificiale – se obţin prin sinteză, având structura şi compoziţia diferite de cele naturale; E600 – E6400

10. acidifianţii – substanţe care cresc aciditatea alimentelor, imprimîndu-le un gust acru; E300 – E390
11. agenţii antiaglomeranţi – E500 – E580
12. amidonul modificat – E1400 – E1450
13. edulcoranţii (îndulcitori) – substanţe (altele decât zahărul) care se utilizează pentru a da gust dulce alimentelor; E900 – E999
14. substanţele de afânare (afânatori) – substanţe care contribuie la creşterea volumului alimentelor fără a modifica valoarea energetică; E400 – E496
15. antispumanţii – se folosesc pentru reducerea şi prevenirea spumei; E500 – E580
16. agenţii de suprafaţă (surfactanţi) – E900 – E999
17. agenţii de albire (înălbitori) – E1500 – E1520
18. agenţii de întărire- E500 – E580
19. umectanţii – E1200 – E1202 / E1400 – E1450 / E1500 – E1520
20. enzimele chimice de sinteză E1100 – E1105

Top 20 cei mai periculoși aditivi alimentari

1. Monoglutamatul de sodiu – interzis recent în Uniunea Europeană, a fost folosit zeci de ani până când s-a descoperit că are un efect excitotoxin și suprasolicită celulele organelor vitale până la distrugere. Acest aditiv are ca efecte secundare durerile de cap, oboseala, dezorientarea, problemele de vedere și obezitatea. Consumat pe termen lung poate favoriza apariția depresiei.

2. Aspartamul – interzis și el în Uniunea Europeană, este un îndulcitor deosebit de periculos, care afectează memoria pe termen scurt și poate provoca tumori cerebrale, limfom, diabet, scleroza multipla, Parkinson, Alzheimer, fibromialgie și oboseala cronica, depresie si atacuri de anxietate.

3. Sarea de lămâie sau acidul tartric, E334 – Acest acid este bine cunoscut și este folosit în multe produse de curățenie în concentrație ridicată. Dar în concentrații mai mici, deoarece are un gust de lămâie pregnant, se folosește în vin, produse lactate, produse de patiserie, în diverse sucuri și dulciuri. În cantități mai mari, acest acid irită mucoasele gastro-faringiene și poate perturba activitatea rinichilor. În doze mari s-a constatat că este periculos pentru sistemul muscular putând provoca convulsii și paralizie.

4. Vitamina C sintetică, acidul ascorbic sau E300 – Vitamina C naturală pe care o luăm din fructe și din legume are un rol esențial pentru sănătate, dar vitamina C sintetică, găsită de obicei în bere, în vin, în diverse suplimente nutritive nu are nicio legătură cu fructele. Organismul o elimină de obicei sau, dacă o consumăm în cantități mari, o tolerează cu greu și poate avea efecte nedorite asupra sistemului digestiv. Acidul ascorbic este un agent antioxidant obținut din glucoză și care în cantități mari poate produce diaree, atacă smalțul dinților și contribuie la formarea calculilor la rinichi.

5. E200 (acid sorbic) – este un conservant obținut dintr-un gaz iritant, toxic, incolor denumit keten. Poate produce reacții alergice la nivelul pielii și tulburări respiratorii.

6. Nitratul de sodiu E251 – se poate găsi în orice preparat făcut din carne procesată: salamuri, crenvuști, diverse mezeluri, carne afumată sau conserve de carne, pe termen lung devine cancerigen.

7. Dioxidul de sulf sau E220 – distruge vitaminele din grupul B, ca mai toți compușii sulfuroși, și poate avea reacții adverse precum probleme bronhice, hipotensiune arterială, senzații de furnicături sau șoc anafilactic.

8. E341 – fosfat monocalcic se folosește ca agent de solidificare și poate produce tulburări ale tranzitului intestinal.

9. E412 – gumă de guar, agent de îngroșare. Poate provoca alergii.

10. E464 – hidroxipropilmetilceluloză – are multiple utilizări, în principal ca agent de îngroşare, dar şi ca umplutură, fibre dietetice, agent antiaglomerant şi emulgator. Favorizează obezitatea și afectează grav circulația periferică și sănătatea arterelor.

11. Caragenanul sau E407 – acționează ca agent de îngroșare, emulgator și conservant. Se obține din anumite specii de alge marine și se utilizează în produse lactate, dulciuri, creme, sosuri, topping-uri, dressing-uri, înghețate, fructe și legume conservate. Cu toate că este de origine naturală, caragenanul provoacă probleme gastrice, crește nivelul de zahăr din sânge și poate favoriza apariția toleranței la insulină și a diabetului zaharat. 

12. Benzoatul de sodiu sau E211 – este un conservant adăugat adesea în băuturi carbogazoase și utilizat în conservarea legumelor sau a fructelor. Mai multe studii au demonstrat că poate crește hiperactivitatea la copii, iar în combinație cu vitamina C, benzoatul de sodiu se transformă în benzen, un compus toxic asociat cu dezvoltarea cancerului.

13. E471 – mono și digliceride ale acizilor grași, conțin amestecuri de mono-di-esteri de glicerina ai acizilor grași prezenți în uleiuri și grăsimi alimentare. Favorizează depunerile de colesterol, perturbă  metabolismul.
    
14. E472 – esteri ai glicerolului cu acidul acetic și acizi grași – esteri ai grăsimilor sintetice, sunt de fapt grăsimi periculoase ascunse, care afectează în timp sănătatea arterelor și a inimii.
    
15. E472e – esteri ai acidului diacetil tartric cu mono și digliceridele acizilor grași.
    
16. E481 – stearoil 2 lactilat de sodiu este un emulgator și agent de tratare a făinei.
    
17. Cisteina sau E920 – este agent de tratare a făinii albe, nu se adaugă în făina integrală, iar diabeticii trebuie sa evite această substanță pentru că poate interfera cu insulina.

18. Bisfenol A sau BPA – este un produs derivat din fenoli și acetonă, folosit la producția obiectelor din plastic; se folosește pe scară largă pentru tacâmuri, biberoane, caserole și tăvi din plastic și poate ajunge în alimente la temperaturi ridicate; are potențial cancerigen ridicat și este interzis în multe state europene.
    
19. BHA și BHT sau E320 și E321 – aditivi suplimentari care împiedică grăsimile să devină râncede; au potențial cancerigen ridicat.

20. Bromatul de potasiu E924 – agent oxidant folosit în brutărie și patiserie, potențial cancerigen și periculos pentru rinichi.

Coloranții artificiali deosebit de periculoși

Industria dulciurilor și a alimentelor semipreparate, precum pizza sau mezelurile, folosește încă numeroși coloranți artificiali, puțin studiați. Cei mai mulți dintre ei au însă efecte cancerigene dacă sunt consumați pe termen lung, chiar dacă sunt folosiți în așa numitele doze acceptabile, reglementate deja prin lege.

E102 sau tartrazina are culoarea galbenă, imită portocalele și se găseşte în băuturi alcoolice şi nonalcoolice, precum sucurile cu aromă de portocală, dar și în fructe confiate, produse de cofetărie, îngheţate, creme, biscuiţi, brânză topită, produse lactate aromate, icre de peşte, supe instant sau maioneze. El poate provoca la copii astm, rinite și urticarie. 

E104 sau galben de chinolină este mai periculos decât E 102, poate provoca alergii, astm, dermatite şi sindromul ADHD.

E110 sau galben portocaliu se foloseşte la prepararea sucurilor, dulciurilor şi gumelor de mestecat. Este unul dintre coloranții din alimente care provoacă alergii, congestie nazală, astm şi disfuncţii ale percepţiei gustului.

E150 sau culoarea caramelului este prezent în dulciuri, bere neagră, dar şi în whisky.

E151 sau negru briliant se găseşte în ciocolata neagră sau mezeluri. Este un colorant care, în timp, produce cancer.

E131 și E133 sau coloranții albaștrii se găsesc în diferite bomboane, sucuri şi, cel mai mult, în guma de mestecat. Produc afecţiuni ale cavităţii bucale şi au o acţiune cancerigenă puternică.

E122 sau azorubina apare în preparatele din carne, dulciuri, creme şi băuturi. Poate provoca mai multe forme de cancer. 
E123 sau colorantul roșu amarant este la fel de periculos precum E110, este cancerigen și a fost deja interzis în SUA, Rusia și unele state ale Uniunii Europene. El se folosește tot în industria dulciurilor.

E127 sau eritrozina, un alt colorant de culoare roșie, provoacă apariția tumorilor la animale, în special cancer al tiroidei. Se adaugă în alcool, dulciuri și sucuri de proveniență dubioasă.

foto: Pexels.com

Urmăreşte cel mai nou VIDEO încărcat pe unica.ro

Libertatea.ro

Cât costă o noapte de cazare în resortul de lux din Arabia Saudită unde e Adelina Pestrițu. Fanii au reacționat: „Cred că e de pe altă planetă”

Fanatik

Noua mașină cu care Dacia dă lovitura pe piața auto europeană. E cel mai ieftin model LCV din Europa

GSP.ro

Ce arăta kosovarul Dellova către fanii români în timp ce fugea spre vestiare. Gesturile șocante surprinse de reporterii GSP la Arena Națională!

Urmărește-ne pe Google News