Dieta bazată exclusiv pe fructe și legume poate fi foarte sănătoasă cu condiția să nu-ți lipsească niciunul dintre nutrienții esențiali. Iată care sunt avantajele și dezavantajele vegetarianismului.
Chiar dacă vegetarianismul a ajuns la modă începând cu anii ’60, obiceiul evitării produselor de origine animală în meniu e vechi de milenii. Cât de sănătos sau nu este să fii vegetarian, ne explică nutriționiștii. Din ce în ce mai mulți se declară vegetarieni, dar nu există un model “standard” pentru acest tip de alimentație. Unii urmează o dietă extrem de strictă, care include numai alimente de origine vegetală, și se intitulează vegani. Mai sunt lactovegetarienii, care, după cum le zice și numele, mănâncă produse vegetale și orice tip de lactate. Dacă mai pui și ouă prin mâncare, te cheamă ovo-lactovegetarian. În fine, există și categoria semivegetarieni, care consumă, pe lângă cele menționate, și carne albă: pește și pui. O categorie aparte sunt raw-veganii, care consumă numai alimente de origine vegetală, în stare crudă sau foarte puțin preparate termic, la maximum 40 grade Celsius.
Cât de sănătos e vegetarianismul
Studiile zic că destul de mult. Evitând alimentele de origine animală, regimul tău va fi mai sărac în grăsimi saturate și colesterol. Astfel, ești mai puțin expus riscului de a deveni obez, de a face boli coronare, hipertensiune arterială, diabet zaharat sau chiar unele forme de cancer.
Există însă și un revers al medaliei: dieta vegetariană poate deveni nesănătoasă dacă meniul tău e prea bogat în calorii sau lipsit de unele substanțe esențiale unei nutriții echilibrate.
În cazul în care intenționezi să devii sau ești deja adept al vegetarianismului, iată care anume nutrienți pot ridica probleme.
Cele de calitatea I (proteine complete, care au toți aminoacizii esențiali) provin, în mod normal, din alimente de origine animală. Cerealele, legumele și fructele conțin toți aminoacizii esențiali, dar, pentru a nu ajunge la carențe, trebuie să combini alimentele cu cap, astfel încât proteinele să se completeze una pe cealaltă. Dacă te simți neinspirat, folosește cu încredere soia, căci este dovedit faptul că această plantă e la fel de bogată în proteine ca un mușchi de vită, de exemplu.
Fierul
Poate fi și el problematic, chiar dacă multe plante sunt bogate în acest mineral. Problema este că fierul de origine vegetală nu se absoarbe în organism la fel de bine ca cel din carne. Soluția este fie să mănânci mai multă fasole, spanac și fructe sau să apelezi la produse fortificate cu fier, cum sunt cerealele pentru mic dejun, de exemplu.
Se găsește, în mod natural, numai în produse de origine animală, așa că nu poate fi suplinită decât pe cale artificială: produse îmbogățite sau suplimente alimentare (cocteiluri de vitamine și minerale, pe care le poți cumpăra din orice farmacie).
Calciul și Vitamina D
În lipsa lactatelor, aceste substanțe pot fi prea sărace în meniul vegetarienilor. Dacă nu ai parte de suficient soare, iarăși e nevoie de suplimente sintetice.