În ultimii 30 de ani, reputaţia cafelei s-a îmbunătăţit încontinuu. Iar cercetătorii nu contenesc să demonstreze că licoarea maronie are noi şi noi proprietăţi benefice pentru sănătate
Dacă te uiţi la un film din anii „70, „răii” vremii îşi manifestau viciile fumând şi bând alcool şi multă cafea. Dacă primele două apucături sunt considerate din ce în ce mai condamnabile, cafeaua a fost complet reabilitată, prin descoperirea polifenolilor conţinuţi şi a proprietăţilor antioxidante ale acestei clase de substanţe.
De ce sunt atât de buni antioxidanţii
Metabolismul normal produce oxigen, adesea sub formă de radicali liberi, molecule instabile sau foarte reactive. Dacă aceşti radicali liberi un sunt inactivaţi, efectul la nivel celular este de distrugere a proteinelor, glucidelor, lipidelor sau acizilor nucleici şi chiar moartea celulei. La nivel de organism, efectul se traduce prin apariţia cancerului, aterosclerozei şi, cel mai puţin periculos, să spunem – îmbătrânire prematură. Iar pentru inactivarea radicalilor liberi ai nevoie de antioxidanţi. Ei te vor ajuta, deci, să previi cancerul colorectal, să-ţi protejezi inima, să te aperi de diabetul zaharat, de litiaza biliară, să
îţi ţii greutatea sub control şi, nu în ultimul rând, să ai performanţe intelectuale mai bune.
Cafea pentru fizic…
În afară de polifenoli (care reprezintă între 7% şi 10% din compoziţie), importante sunt cafeina şi fibrele celulozice. Cafeina, cel puţin, are efecte pozitive certe. Specialiştii de la Centrul de cercetări Nestl din Lausanne confirmă că, în urma unui consum de cafea moderat (3-4 ceşti pe zi se consideră a fi ãmoderat” în acest moment), apar efecte acute şi pe termen lung. La scurt timp după ce ai băut o cafea, viteza de reacţie ţi se îmbunătăţeşte, iar senzaţia de oboseală e diminuată, ceea ce confirmă că această substanţă – cafeina – este un stimulent uşor. Iar dacă te temi că prea multă cafea ţi-ar face rău, că ţi-ar mări tensiunea arterială, de exemplu, află că acest lucru se întâmplă numai la băutorii ocazionali de cafea, nu şi la cei „înrăiţi”.
… şi pentru psihic
Dacă te enervează bătrânii din cauză că îşi pierd memoria, ba chiar şi capacităţile cognitive obişnuite, te vei bucura să afli că, dacă tu eşti „cafegioaică”, nu vei păţi la fel: un studiu efectuat de aceiaşi specialişti de la Centrul de Cercetări Nestl a demonstrat că femeile care beau minimum trei ceşti de cafea pe zi (200-300 mg cafeină) tind să-şi păstreze memoria mai multă vreme. Iar un alt studiu a demonstrat că persoanele care au băut cu regularitate cafea timp de 20 de ani sau mai mult prezintă un risc mult mai mic de a suferi de demenţă (boala Alzheimer) la bătrâneţe.
Cafea măcinată vs. cafea instant
„Gustul cafelelor poate fi la fel de diferit ca al vinurilor” – spune Valerio Nannini, director la unul dintre centrele de cercetare şi dezvoltare ale Nestl. Important este că în cafeaua instant nu există altceva decât cafea. Gustul diferit, textura, conţinutul de cafeină şi de antioxidanţi sunt reglate prin amestecul diferitelor tipuri de cafea şi prin tehnologiile extrem de sofisticate de prăjire a boabelor. Ceea ce este important de reţinut e că nici cafeaua boabe şi nici cea măcinată sau cea instant nu conţin altă substanţă în afară de… cafea. Bineînţeles, nu ne referim la mixurile gen 2 sau 3 în 1, care sunt băuturi semipreparate cu zahăr, lapte sau alt ingredient adăugat cafelei.
Foto: Shutterstock