Carmen Brumă a atras atenţia asupra greșelilelor alimentare pe care le facem în Postul Paștelui, care au ca rezultat acumularea de kilograme.
Carmen Brumă, renumită pentru sfaturile sale de nutriție și sport, a publicat pe pagina sa de Instagram un top al greșelilor alimentare în post, care duc la îngrășare.
Top 3 greșeli alimentare în post care duc la îngrășare
Prima greșeală a multor persoane care constată că s-au îngrășat în post este excesul de carbohidrați simpli provenind din dulciuri, produse de patiserie de post, fructe confiate etc.
Cantitatea mare de grăsimi. Uleiurile vegetale sunt folosite de multe ori în post în cantități mult prea mari. O lingură de ulei are aproximativ 100 calorii , dacă îl pui cu sticla peste o salată sau alt preparat, faci 2 rotocoale cu sticla și ai lejer 3 linguri, adică 300 calorii, doar din ulei. Ideal este să folosești spray-ul pentru ulei pentru a diminua cantitatea de ulei din mâncare.
Folosirea în exces a produselor ultraprocesate de post gen șnițele de post, hamburger de post, chiftele de post etc. Acestea conțin cantități mari de grăsimi și de multe ori și zahăr.
Mihaela Bilic: „Consumul de soia produce niște dezechilibre grave hormonale”
Și Mihaela Bilic, unul dintre cei mai apreciați nutriționiști din România, a vorbit despre alimentul-vedetă al postului: soia.
„Uram salamul de soia pe vremea lui Ceaușescu, iar acum mâncăm soia în toate formele. Mă uit cu disperare că este atât de ieftină, de probabil… modificată genetic, de accesibilă, încât din păcate, toți producătorii din industria alimentară folosesc proteinele din soia ca să dea viață consistentă unui produs de post.
Consumul mare de soia produce niște dezechilibre grave hormonale. Ea are niște fitoestrogeni aproape identici cu estrogenul uman, și atunci, în caz de consumare, chiar putem să ne dăm sistemul endocrin peste cap.
Atenție mare! Aceste proteine vegetale, tocmai pentru că sunt vegetale, sunt de calitatea a doua. Nu au toți aminoacizii esențiali prezenți, așa cum sunt proteinele de origine animală, care sunt complete” – a explicat medicul nutriționist.
Mihaela Bilic a precizat că putem înlocui proteina din soia cu cea din mazăre: „Mai nou, proteina din mazăre este mult mai valoroasă, tocmai că nu e modificată genetic și pare că vine pe o siguranță din punct de vedere hormonal.”
Pentru a acoperi tot ansamblu de aminoacizii esențiali necesari organismului, „proteinele de origine vegetală din leguminoase, trebuie într-un mod firesc – chiar dacă ni se pare un pleonasm – combinate cu cereale”, a mai spus Mihaela Bilic.
Pentru a ne asigura că mâncăm alimente hrănitoare, fără a ne pune în pericol sănătatea în timpul postului, și Cori Gărmescu, coach de lifestyle și nutriție, ne sfătuiește să ținem cont de două reguli simple.
Aport adecvat de proteine –„Nu este nevoie să urmăm un plan strict de combinare a alimentelor, ci să adoptăm o dietă diversificată şi cât mai bogată în alimente naturale. Pentru a acoperi necesarul zilnic de proteine, trebuie să consumăm în post linte, năut, mazăre, tofu şi tempeh, migdale şi nuci, spanac şi broccoli, orez integral, quinoa şi cereale integrale neprocesate cum sunt ovăzul, secara precum şi mei, hrişcă sau amaranth”, a spus Cori Gărmescu.
Consumul ridicat de legume – Legumele ar trebui să reprezinte baza alimentaţiei în post şi nu numai, pentru că au o densitate caloric mică, adică la un volum mare aduc puţine calorii, şi o densitate nutriţională mare, adică la un volum mic aduc mulţi nutrienţi – în special vitamine, enzime şi minerale. Pentru a nu ridica probleme mari de digestie ar trebui că la început să consumăm, deopotrivă, legume crude şi preparate termic, pentru că aportul ridicat de fibre poate cauza la început o uşoară senzaţie de balonare. „În meniurile clienților mei din paltforma de diete yummdiet.com se regăsesc mereu legume fibroase precum morcov, ţelină, păstarnac, pătrunjel, ridichi, sfeclă, gulii, napi, cartofi dulci, asociate cu legume verzi”, a completat expertul în alimentație sănătoasă.