Cancerul de sân. Ce s-a schimbat în ultimul deceniu

Cancerul de sân este o afecțiune dificilă și un diagnostic traumatizant, dar care se află, iată, în continuă schimbare. Astăzi privim această maladie complet diferit față de cum o făceam acum zece ani, când știam mult mai puține despre tipuri, evoluție și diagnostic.

Dr. Oana Cuzino este medic primar geriatru, doctor în științe medicale și jurnalist. Ea publică informații și articole pe teme medicale pe site-ul doc.ro și prezintă zilnic emisiunea „Ce se întâmplă, doctore?” la Pro TV. În revista Unica, specialista ne-a vorbit despre cancerul de sân și modul în care acesta este tratat în prezent.

Citește și: Femeile matinale prezintă un risc mai scăzut de a dezvolta cancer de sân

Anual, 30% dintre cazurile de cancer diagnosticate în rândul femeilor sunt mamare

Cancerul mamar este unul dintre cele mai frecvente trei tipuri de cancer diagnosticate în rândul femeilor, alături de cel pulmonar și colorectal. Statisticile Societății Americane de Cancer arată că în fiecare an, 30% dintre cazurile de cancer diagnosticate sunt mamare. Veștile bune sunt însă că numărul deceselor a scăzut cu 40% din 1989 până în 2016, ceea ce reflectă o evoluție în abordarea acestei afecțiuni.

Organizația Mondială a Sănătății a publicat în 2018 un raport în care anunța că prognosticul pentru pacientele cu cancer mamar este favorabil, în special în țările dezvoltate. Acest tip de cancer a ajuns să fie astăzi pe locul cinci în privința mortalității, cu un procentaj de doar 6,6%.

Specialiștii afirmă că marile schimbări și inovații s-au produs în procesul de diagnostic precoce și cât mai precis. Acestea ne permit să depistăm modificări suspecte pe care le putem aborda eficient din punct de vedere terapeutic. De asemenea, protocolul de tratament este mult mai personalizat și optimizat tipului specific de cancer identificat.

Tehnicile de diagnosticare au evoluat datorită genomicii

Potrivit Asociației Americane a Cancerului, aproape două din trei cancere mamare sunt forme pozitive la re­ceptorii hormonali. Asta înseamnă că celu­lele au receptori (proteine) care se lipesc de hormonii estrogen și/sau progesteron (ER pozitiv sau PR pozitiv). Pacientelor cu aceste tipuri de tumori hormonosensibile li se pot administra medicamente (terapie hormonală), pentru a încetini sau pentru a stopa dezvoltarea tumorii.

Pentru a determina dacă un cancer este ER pozitiv sau PR pozitiv, se ia o mostră de țesut de la pacientă, prin biopsie sau intraoperator. Apoi aceasta va fi analizată cu ajutorul testelor genetice de înaltă acuratețe, cum ar fi de exemplu Endopredict.

Prevenția și investigațiile de rutină

Primul gest pe care îl putem face în lupta cu cancerul de sân este să prețuim prevenția și controalele regulate, care ne permit să depistăm timpuriu orice modificare de țe­sut la nivelul sânilor. La femeile peste 20 de ani se recomandă ecografia mamară la in­terval de 1-2 ani, în funcție de istoricul medical.

De exemplu, la pacientele care nu prezintă modificări la nivelul sânilor și axilelor, medicul ginecolog ar trebui să pre­scrie repetarea investigației după 2 ani, însă în cazul femeilor cu chisturi sau noduli ori istoric de cancer în familie (mama, sora, bunica, mătușa), ecografia se va repeta la interval de un an.

La femeile peste 40 de ani se recomandă periodic sau la nevoie mamografia, o investigație de care multe paciente fug din cauza radiațiilor. Dacă însă pacienta are un sân dens, tot la ecografie se va recurge.

Pe lângă investigațiile recomandate de medic, fiecare femeie ar trebui să includă în rutina sa de îngrijire și palparea sânilor. Îți poți face un obicei ca, în fiecare lună, la 3-4 zile după încheierea menstruației, perioadă când sânii sunt mai puțin sensibili, să acorzi 15 de minute acestui gest atât de important pentru sănătatea ta.

Ultimii ani au adus noutăți și în privința investigațiilor amănunțite recomandate paci­entelor care fac parte din categoria de risc sau la care medicul ginecolog a identificat o serie de semnale de alarmă. Investigațiile de tip RMN sunt din ce în ce mai utilizate de către medici, mulți specialiști afirmând că imagistica prin rezonanță magnetică nucleară a depistat tumori mamare invazive mai repede decât mamografia, mai ales dacă se utilizează substanțe de contrast. Și scintigrafia cu izotopi poate aduce un diagnostic precis al tumorilor și al eventualelor metastaze.

Citește și: Câți ani are cea mai tânără pacientă diagnosticată cu cancer de sân

Importanța factorului ereditar

Poate cel mai relevant lucru pe care îl înțele­gem astăzi despre cancer este importanța crucială pe care o are factorul genetic în declanșarea unei astfel de afecțiuni. Stilul de viață este, desigur, important, dar în anumite tipuri de cancer, alcoolul, fumatul, greutatea excesivă, sedentarismul au partea lor de vină, însă moștenirea genetică are o greutate mult mai mare.

Specialiștii ne pot spune astăzi nu doar că avem un risc crescut de cancer de sân fiindcă și mama noastră a primit acest diagnostic, ci pot analiza individual fiecare genă din ADN-ul nostru, pentru a identifica prezența unor mutații care indică acest risc.

Testele genetice din zilele noastre vin sub diferite forme, cu diferite indicații și reprezintă poate una dintre cele mai utile inovații medicale ale vremurilor în care trăim. Ne ajută să înțelegem aspecte pe care până acum nu le puteam vedea, analiza și influența, ne ajută să traducem o limbă care până acum ne era străină.

Deși criticată de publicul cu o înțelegere mai scăzută a traumei reprezentate de planarea acestui diagnostic, Angelina Jolie este un exemplu public, doar una dintre multele femei care au recurs la o dublă mastectomie după efectuarea testării genetice, care i-a con­firmat riscul major de a dezvolta cancer de sân și de ovar.

În cazul ei și în altele similare, prevenția a mers mai departe de ecografiile și controalele de rutină, pentru a analiza ADN-ul și a indica prezența unui risc înainte ca orice fel de simptom să își facă apariția. Decizia a luat-o după ce multe membre ale familiei ei au trecut prin tot ceea ce înseamnă manifestarea bolii canceroase, cu un dez­no­dământ tragic.

Statisticile ne spun că, dacă riscul obișnuit de cancer mamar de-a lungul vieții unei femei este de 12%, pacientele cu mutații genetice precum cele ale genelor BRCA1 și BRCA2 prezintă un risc cuprins între 40% și 85%, deci de până la de 7 ori mai mare.

Optimizarea tratamentului cancerului de sân

Când ne gândim la tratamentul pentru cancerul de sân ne bân­tuie imaginile emoționante ale femeilor care își pierd sânii ca urmare a mastectomiei, dar și părul, ca urmare a chimioterapiei. Nu doar afecțiunea în sine ne înspăimântă, ci și tratamentul atât de dur și cu efecte secundare.

Studiile recente arată că până la 70% dintre femeile diagnosticate cu cancer mamar nu ar avea, de fapt, nevoie de chimioterapie. De altfel, la nivel global, studiile arată că multe dintre cancerele mamare în stadiu incipient, cu receptori hormonali pozitivi, au avut o evoluție similară, dacă nu chiar mult mai bună, doar în condițiile hormonoterapiei.

În cazul multor paciente, chimioterapia nu doar că nu a adus bene­ficii, dar a avut efectul contrar, prin multiplele reacții secundare. Specialiștii din oncologie se îndreaptă as­tăzi către o nouă abordare: chimioterapia tre­buie recomandată doar pacientelor în cazul cărora terapia hormonală nu este suficientă.

Este o abordare în linie cu tendințele internaționale de regândire a protocoalelor de tratament pentru cancerul mamar, cu o bază solidă tot în testele genetice care permit identificarea anumitor caracteristici ale tumorii și a riscului de recurență. Astăzi, medicii completează procesul de diagnosticare cu teste genetice care le per­mit să analizeze afecțiunea din punctul de vedere al ADN-ului pacientei, pe baza unui profil de markeri genetici.

Testele de tip multigen analizează o secvență pre­stabilită de gene și calculează un scor ce vizează printre altele riscul de recidivă sau metastazare, precum și modul în care pacienta va răspunde la un anumit tratament.

Citește și: Jurnalistă, diagnosticată cu cancer la sân în timpul unei transmisiuni live VIDEO

Un viitor mai roz

Rozul este culoarea oficială a acestei afecțiuni și îmi place să cred că, pe lângă simbolistica legată de feminitate, prevestește și un viitor mai optimist pentru pacientele diagnosticate cu cancerul de sân.

Tratamentele noi de imunoterapie prin transferul de celule de adopție (ACT sau adoptive cell transfer) și biosenzorii care detectează proteina HER-2 într-o mică mostră de sânge sunt doar două exemple de inovații testate în prezent de către cercetători, în vederea îmbunătățirii managementului acestei afecțiuni. Evoluția are loc zilnic și cred că cel mai important câștig, atât pentru medici, cât și pentru pacienți, este că putem beneficia deja de multe astfel de soluții.

Pentru a putea lupta împotriva unei afecțiuni este esențial ca mai întâi să o înțele­gem, iar testările genetice vin în ajutorul nostru pentru a traduce informația medi­ca­lă la care nu aveam acces până acum. Imagistica medicală este perfecționată per­manent, pentru a îmbunătăți acuratețea re­zultatelor și a interpretării și pentru a re­duce riscurile.

Toate aceste eforturi ale cer­cetătorilor și specialiștilor trebuie însă completate de obiceiurile sănătoase pe ca­re ni le însușim: informarea din surse acre­ditate, de încredere, vizitele regulate la medic, deschiderea către evoluția medici­nei și soluțiile moderne și, nu în ultimul rând, atenția pe care o acordăm propriei persoane – cele 15 minute de palpare și privire în oglindă, în fiecare lună.