Ce este botulismul și cât de periculoasă este boala

.

Botulismul este una dintre cele mai severe toxiinfecții alimentare, cu simptome deosebit de grave, determinată de o bacterie care apare în conserve, alimente ambalate și chiar în borcanele cu miere. Află ce este botulismul, cum poate fi identificat și ce măsuri de prim ajutor trebuie să iei.

Botulismul este o boală rară, dar severitatea simptomelor și riscul crescut de deces prezintă un semnal de alarmă, cu atât mai mult cu cât cauza bolii pot fi banalele conserve de legume sau de pește. Dacă ai aflat deja că boala poate provoca moartea unui pacient infectat în numai câteva ore, citește ce este botulismul, cum se manifestă și cum poți salva o persoană care are simptome de botulism.

Ce este botulismul și care sunt cauzele

Botulismul este o toxiinfecție foarte gravă produsă de sporii bacteriei Clostridium botulinum. Aceasta supraviețuiește în apă, în diverse alimente lichide, în conservele de legume sau de carne, inclusiv în conservele de iarnă puse în casă, dacă legumele nu au fost fierte corespunzător. Toxina poate fi întâlnită și în borcanele cu miere contrafăcută, păstrată în condiții neigienice.

Bacteria Clostridium botulinum se găsește aproape peste tot în natură, în apă și sol, precum și în legume, fructe, verdețuri sau condimente. De aici, poate ajunge ușor în alimentele noastre, iar sporii acestei bacterii sunt deosebit de periculoși pentru om și pentru animalele de companie, deopotrivă.

Bacteria periculoasă, care mai poartă și numele de toxina botulinică, a fost descoperită în anul 1897. Cazurile de infecție sunt foarte rare, dar acest lucru nu trebuie să ne inducă în eroare și să tratăm boala cu superficialitate.

Cum atacă bacteria Clostridium botulinum

Ce este botulismul și cât de periculoasă este boala

Foto:  Centers for Disease Control and Prevention‘s Public Health Image Library

Odată ce sporii acestei bacterii au ajuns în tractul digestiv, ei atacă rapid centrii nervoși cranieni. Se comportă ca o otravă puternică și atacă direct creierul. Pe scurt, sporii acestei bacterii atacă sistemul nervos, iar contaminarea cu Clostridium botulinum determină simptome specifice, care pot fi ușor recunoscute.

Toxina botulinică se răspândește rapid în sânge, dacă este ingerată odată cu alimentele infectate. Ea se mai poate răspândi și prin contactul cu droguri infestate sau cu acele de siringă ținute în condiții de igienă precară.

Botulismul nu se transmite de la om la om, dar infecția progresează rapid, odată ce ai intrat în contact cu sporii acestei bacterii.

Simptomele botulismului

Simptomele bolii apar de obicei la 12 – 36 de ore după ce toxina a intrat în organism. Dar, în funcție de concentrația toxinei, apariția simptomelor poate varia de la câteva ore până la câteva zile.

Este important de știut că botulismul declanșează o paralizie progresivă a mușchilor, afectează imediat vederea, respirația și vorbirea.

Semnele timpurii ale botulismului includ: constipație, dificultăți de hrănire, salivare abundentă, pleoape căzute, hipotonie musculară, dificultăți în susținerea capului, letargie, reflexe pupilare slabe, dificultăți respiratorii.

Botulismul este o urgență medicală de cel mai mare risc, iar pacientul trebuie transportat la spital în cel mai scurt timp.

Iată simptomele specifice prin care poți recunoaște această boală

  • paralizia mușchilor feței;
  • paralizia mușchilor brațelor și apoi a întregului corp;
  • probleme la înghițire și vorbire;
  • gura uscată;
  • slăbiciune facială pe ambele părți ale feței;
  • vedere încețoșată sau dublă;
  • pleoape căzute;
  • greață, vărsături și crampe abdominale;
  • paralizie generalizată.

Tipuri de botulism

Cu toate că este o boală rară, cea mai răspândită formă de botulism este cea alimentară, prin infecția cu bacteria toxică din diverse alimente infestate sau alterate.

Dar mai există și alte tipuri de botulism cu simptomele similare celor prezentate mai sus:

  • botulismul prin plăgi – se produce atunci când o rană deschisă, sângerândă, devine poarta de intrare pentru bacterii, inclusiv în cazul injectării de droguri în mușchi;
  • botulismul infantil – atunci când un bebeluș primește alimente contaminate cu o formă rezistentă a bacteriei care poate fi în conservele cu mâncare pentru copiii mici, dar și în mierea de albine păstrată în condiții precare de igienă sau în mierea contrafăcută.

Cum este diagnosticată boala

Ce este botulismul și cât de periculoasă este boala

Diagnosticarea rapidă și tratamentul imediat sunt cruciale pentru salvarea vieții unei persoane infectate cu toxina botulinică. În cazul în care pacientul este suspect de botulism, medicul trebuie să știe exact ce alimente a consumat, mai ales dacă au intrat în meniu conserve sau preparate vechi.

Pentru a diagnostica boala, medicul pune întrebări despre alimentele consumate în ultimele zile și dacă altcineva cunoscut a consumat aceleași alimente. Acesta verifică totodată orice tip de rană. La sugari, medicul analizează simptomele fizice și întreabă părinții despre orice alimente pe care sugarul le-a ingerat, inclusiv miere, sirop de porumb sau de arțar, conserve cu hrană pentru bebeluși.

Totodată, se recoltează probe de sânge și din scaun pentru a depista prezența toxinei în organism, dar observarea clinică a simptomelor este crucială pentru a stabili un diagnostic.

Simptomele botulismului pot semana cu simptomele altor afectiuni, de genul accident vascular cerebral, meningită sau sindromul Guillain-Barré. Medicul poate solicita teste suplimentare pentru a exclude alte cauze.

  • electromiografie pentru a evalua răspunsul muscular;
  • scanări imagistice pentru a detecta orice deteriorare internă la nivelul sistemului nervos central;
  • testul lichidului spinal pentru a determina dacă infecția sau alte leziuni la nivelul creierului sau al măduvei spinării provoacă simptomele respective.

Complicații și consecințe

Odată ce știi ce este botulismul și cât este de periculos, trebuie să fii conștient de faptul că orice pacient care supraviețuiește acestei infecții otrăvitoate rămâne cu sechele pe viață. Cu cât concentrația toxinei a fost mai mare, cu atât riscurile sunt mai mari, iar recuperarea completă nu mai este posibilă.

Pacienții care au avut botulism sunt norocoși să rămână în viață, dar cu anumite consecințe. Botulismul paralizează mușchii, afectează grav vederea și respirația, activitatea plămânilor, a inimii și a creierului. După o asemenea boală, recuperarea este dificilă.

La pacienții cu simptome severe, recuperarea este de lungă durată, iar oboseala și dificultățile de respirație pot persista mai mulți ani. Pacienții cu comorbidități pot face forme grave ale bolii.

Cele mai multe probleme de sănătate care rămân în urma acestei boli care este botulismul sunt destul de grave:

  • oboseală extremă;
  • slăbiciunea mușchilor și membrelor pe termen lung;
  • dificultăți de respirație;
  • pneumonie de aspirație și infecție;
  • probleme ale sistemului nervos;
  • probleme cardiace severe.

Cum poți preveni infecția cu toxina botulinică

Botulismul este o boală rară, mai ales în țările civilizate, unde alimentele se procesează în condiții stricte de igienă. Cu toate acestea, trebuie să ții cont de faptul că bacteria care declanșează boala este prezentă în sol și în diverse legume, fructe sau alimente care sunt transportate sau depozitate necorespunzător.

Bacteria Clostridium botulinum nu este chiar atât de rară precum boala pe care o provoacă. Cu o frecvență mai mică, infecția poate fi produsa și de bacteriile Clostridium baratii și butyricum. Aceste bacterii sunt anaerobe, adică se dezvoltă în medii în care nu există oxigen, de aceea sporii lor apar în conserve și borcane cu diverse alimente, inclusiv cu miere.

Pentru a preveni infecția cu toxina botulinică, toate legumele sau fructele pe care vrei să le conservi trebuie spălate și fierte foarte bine. Ulterior, borcanele trebuie sterilizate la bain-marie, pentru a distruge orice tip de bacterii periculoase care pot rămâne în conservele tale de iarnă.

Ține cont de faptul că bacteria Clostridium este distrusă prin fierberea alimentelor în clocot timp de minimum 10 minute. Dar sporii acestei bacterii care dau toxina botulinică nu se distrug decât la peste 120 de grade Celsius și sub presiune. Sporii sunt extrem de rezistenți și pot rămâne viabili chiar și după câteva ore de fierbere la temperatura de 100 de grade Celsius.

În cazul conservelor preparate în casă se recomandă spălarea temeinică a legumelor și sterilizarea prin fierbere a borcanelor timp de cel puțin 30 de minute.

Dacă obișnuiești să consumi conserve de pateu, de pește, de legume sau brânzeturi din comerț, verifică data expirării și ține cont de aceasta. Nu consuma alimente din conserve expirate.

Verifică de două ori starea conservelor. Dacă ți se pare că sunt puțin umflate, dacă au fisuri sau capacul se deschide prea ușor, dacă au un miros neplăcut, aruncă-le imediat. Astfel de conserve sunt foarte periculoase și nu trebuie deschise sau consumate.

Cel mai frecvent, toxina botulinică apare în conservele care au alimente mai puțin acide cum ar fi cele de: sfeclă, spanac, ciuperci și fasole verde, conservele de ton, dar și în peștele afumat și sarat, în produsele din carne: mezeluri sau cârnați.

Metoda de conservarea a unor alimente, prin adăugarea de ulei la suprafața acestora, creeaza condiții prielnice pentru dezvoltarea sporilor care produc toxina botulinică.

Toxina botulinică și botoxul

Toxina botulinică este folosită de aproximativ 20 de ani în scopuri cosmetice. Serotipul A al toxinei botulinice, procesată și purificată, este folosită pentru netezirea temporară a ridurilor și a muchilor feței. 

Cu ajutorul botoxului se pot corecta diverse linii, cute și riduri de la nivelul feței, bărbiei, gâtului și pieptului. În cazuri extreme în care botoxul nu este corect dozat și administrat, pacientul poate suferi de botulism iatragen și este nevoie de intervenție specializată de urgență.

Toxina botulinică în tratamente ajutătoare

Medicii folosesc toxina botulinică în doze mici pentru a trata câteva probleme de sănătate pentru care nu există tratamente concrete și definitive:

  • Transpirația abundentă sau hiperhidroza
  • Distonia cervicală (torticolis spasmodic) – o afecțiune neurologică care determina contracții musculare ale gâtului și umărului
  • Blefarospasm (spasmul ochiului) – clipirea incontrolabilă
  • Strabismul
  • Migrena cronică
  • Vezica hiperactivă
  • Bruxismul (scrâșnitul dinților) – afecțiune care, în timp, poate duce la deteriorarea danturii, la deformarea feței, dar și la dureri severe în zona afectată.

foto: 123rf.com

Google News Urmărește-ne pe Google News

Primești pe e-mail cele mai importante articole apărute pe Unica.ro!
Abonează-te la newsletter
buton