Mulți români au o dilemă în ceea ce privește termenul plural al substantivului virus și nu fac bine diferența dintre viruși și bacterii. Și mai mulți sunt cei care consideră că termenii ”viruși” și ”virusuri” sunt perfect sinonime. Dar noul Dicționar Explicativ al Limbii Române aduce mai multe lămuriri.
Ne temem de microbi, dar nu facem prea bine diferența dintre viruși și bacterii și adesea folosim impropriu cei doi termeni. Pentru mulți români, situația se complică atunci când întâlnesc termenul virusuri.
Iată cele mai bune explicații pe care le găsim în dicționarele limbii române și în special în cea de a doua ediție a DOOM, Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, elaborat la Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti” din București.
Bacterie, bacterii:
Substantiv feminin, nume generic dat microorganismelor unicelulare de natură vegetală (reprezentând forma primitivă de structură celulară), care se înmulțesc prin diviziune directă, unele dintre ele provocând boli infecțioase, și care sunt folosite în industria farmaceutică (la prepararea antibioticelor, vitaminelor), în industria alimentară (la prepararea derivatelor de lapte, alcoolurilor) etc.
Nume generic dat microorganismelor unicelulare, sporulate sau nu, cu structură foarte simplă; conțin un nucleu difuz, iar înmulțirea se face prin diviziune directă. B. sunt împărțite în familii pe baza morfologiei (coci, bacili, vibrioni), a afinităților față de coloranții de anilină (bacili acido-rezistenți, germeni gram-pozitivi sau negativi etc.) și a proprietăților biologice: rezistența la temperaturi ridicate (b. termofile), tipul de nutriție (b. autotrofe sau heterotrofe), de respirație (b. aerobe sau anaerobe), patogenitatea pentru om și animale. Prin ritmul rapid de multiplicare și prin acțiunea enzimelor proprii, b. au un rol esențial în circulația carbonului și azotului în natură (b. nitrificante, b. celulolitice, b. de putrefacție), asigurând echilibrul biochimic necesar existenței lumii vii. B. sunt folosite pe scară largă în industria farmaceutică (în prepararea antibioticelor, vitaminelor), industria alimentară (în prepararea derivatelor de lapte, produselor alcoolice) etc.
Virus, viruși:
Substantiv masculin, numele dat unui program care are capacitatea de autoreplicare, conceput pentru a perturba funcționarea calculatoarelor; virus/viruși informatici.
Virus, virusuri:
Substantiv neutru, nume dat unui agent patogen, invizibil cu microscopul obișnuit, care se reproduce numai în interiorul celulelor vii și provoacă diverse boli infecțioase la om, la animale și plante.
Bacterii, viruși, virusuri
Conform explicațiilor de mai sus, virusul și bacteria sunt agenți patogeni sau microbi care provoacă o paletă foarte largă de boli, infecții, inflamații și epidemii care se pot răspândi în întreaga lume. Suntem deja familiarizați cu virusul Sars-Cov care a declanșat epidemia de coronavirus. Știm deja cât de periculoase au fost în trecut epidemiile de ciumă sau de holeră care ucideau milioane de oameni. Se estimează că cel puțin jumătate din populația lumii își pierde viața din cauza infecțiilor cu diverși agenți patogeni, îndeosebi virusuri imposibil de tratat sau bacterii rezistente la antibiotice.
Tot conform explicațiilor de mai sus, principala diferență dintre un virus și o bacterie ține de natura lor celulară. Bacteriile sunt microorganisme de natură vegetală, care se pot reproduce singure prin diviziune celulară. În schimb, virusurile nu pot fi considerate organisme vii sau microorganisme. Ei sunt agenți patogeni constituiți din celule de tip ADN sau ARN, protejate de un strat de celule proteice, care au nevoie de o gazdă pentru a supraviețui și pentru a se înmulți. Așadar, virusurile reprezintă cea mai simplă formă de viață acelulară și cu toate acestea sunt responsabile de epidemii, viroze și boli cumplite, care decimează populații întregi.
Viruși sau virusuri. Care este corect!
Termenul virus are două forme de plural: viruși și virusuri. Ambele forme sunt corecte, ambele sunt acceptate în dicționarele limbii române, dar fiecare dintre ele este folosită în alt context. Termenul de viruși apare mai des în informatică și desemnează programe de calculator create special pentru a perturba funcționarea acestora. Este vorba de așa zișii viruși informatici.
Termenul de virusuri reprezintă agenții patogeni sau microbii care ne îmbolnăvesc și care declanșează virozele de sezon, așa cum sunt virusurile gripale, sau boli grave, care atacă sistemul imunitar, cum este virusul HIV-SIDA sau virusul Sars-COV, cunoscut mai mult drept coronavirus.
Care este diferența dintre viruși și bacterii
Cei mai mulți români folosesc termenul de viruși pentru a desemna microbii care ne infectează și declanșează boli grave. În mod normal ar trebuie să ne referim în acest caz la virusuri. Termenul de viruși nu este greșit, dar nici corect. Academia Română acceptă ambele variante de plural, dar indică să folosim termenul de viruși mai mult pentru virușii informatici.
Așadar, când facem diferența dintre viruși și bacterii, trebuie să ne gândim de fapt la virusuri și bacterii. Ambele desemnează agenți patogeni sau microbi care ne pot îmbolnăvi, care atacă oamenii, animalele și plantele (da, există virusuri, bacterii și ciuperci care atacă și legumele sau pomii fructiferi). Iar principalele diferențe dintre ele sunt următoarele:
- Bacteriile sunt microorganisme, în timp ce virusurile sunt forme de viață acelulare;
- Bacteriile se multiplică singure, în timp ce virusurile intră în celulele altor organisme pentru a supraviețui și pentru a se multiplica;
- Bacteriile colonizează anumite țesuturi, dar se dezvoltă și se înmulțesc singure, în timp ce virusurile au nevoie de o gazdă pentru a supraviețui, așadar se comportă ca niște paraziți;
- Bacteriile sunt și rele, și bune, unele dintre ele trăiesc în și pe corpul nostru și ajută la anumite procese, așa cum este procesul digestiv, în timp ce virusurile reprezintă un pericol pentru sănătate, indiferent de forma lor;
- Bacteriile rele pot fi tratate și multe dintre ele sunt distruse cu ajutorul antibioticelor, în timp ce virusurile nu răspund la antibiotice și nici nu am descoperit încă tratamentele cele mai bune și eficiente împotriva lor;
- O infecție cu bacterii poate fi tratată cu diverse tipuri de antibiotice și tratamente moderne, o infecție cu virusuri este mult mai greu de tratat și presupune înainte de toate tratamente pentru susținerea sistemului imunitar; o viroză sau o gripă declanșate de virusurile de tip A sau B trec de la sine, după ce organismul reușește să anihileze virusurile, de aceea nu ne tratăm cu antibiotice în cazul gripei, dar putem folosi diverse tratamente care ajută sistemul imunitar, analgezice pentru durerile de cap și de mușchi sau tratamente care combat frisoanele și febra.
- O altă diferența între viruși și bacterii sau mai corect spus între virusuri și bacterii constă în faptul că un virus poate folosi o bacterie drept gazdă, în schimb bacteriile nu se pot folosi și de virusuri pentru a supraviețui.
Bacteriile bune versus bacteriile rele. Infecțiile bacteriene
Bacteria Salmonella
Bacteriile sunt microorganisme unicelulare, care se pot dezvolta în toate mediile din natură. Ele pot trăi pe sol, în apă, în izvoare termale, în deșeuri sau în intestinele animalelor. Într-un gram de sol se găsesc cca. 40 de milioane de celule bacteriene, iar într-un mililitru de apă dulce se găsesc cca. 1 milion de celule bacteriene.
Relația dintre om și bacterii este una complexă. Unele bacterii sunt prietenoase cu omul, trăiesc pe corpul nostru și în interiorul corpului uman. Bacteriile prietenoase sunt denumite comensale. În corpul uman există aproximativ de zece ori mai multe celule microbiene decât celule umane, cea mai mare concentrare fiind în intestine.
Tubul digestiv uman este un loc prielnic pentru bacterii, unde acestea găsesc nutrienți diverși pentru a supraviețui. Bacteriile care ajută la digestie, opresc colonizarea organismului de către alți agenți patogeni și ajută la dezvoltarea sistemului imunitar. De asemenea, bacteriile bune care trăiesc pe pielea noastră și în tegumentele de suprafață ne protejează de alți microbi care ne pot ataca.
Cu toate acestea, numărul bacteriilor periculoase este mult mai mare decât al celor prietenoase și, probabil, nu le-am descoperit pe toate. Printre cele mai periculoase bacterii care declanșează infecții și boli greu de tratat se numără listeria, stafilococul auriu, salmonella, neisseria, streptococul pneumoniei, legionella, mycoplasma sau chlamidia, helicobacter pilori sau escheria coli care atacă stomacul. Toate acestea și multe alte bacterii sunt responsabile pentru boli de stomac, boli de plămâni, boli cu transmitere sexuală, infecții în gât, nas și urechi, infecții oculare sau cutanate.
Așa cum știința dezvoltă tratamente împotriva bacteriilor, și bacteriile dezvoltă sisteme de apărare și devin rezistente la antibiotice. Cazul cel mai cunoscut este cel al stafilococului auriu care nu mai poate fi tratat cu nimic. Acest stafilococ a devenit rezistent la cele mai bune tratamente și este unul dintre cei mai periculoși microbi. În mod normal, el trăiește pe pielea noastră și nu reprezintă un pericol pentru un om sănătos. Dar în cazul unor leziuni și în cazul în care ajunge în sistemul circulator, în sistemul osos ori la plămâni, inimă sau la nivelul articulațiilor, infecțiile cauzate de stafilococul auriu pot avea urmări grave.
Virusurile și infecțiile virale
virusul rabiei
Cele mai răspândite infecții virale sunt:
- Gastroenteritele determinate de Norovirus, Rotavirus, Astrovirus, Adenovirus enteric
- Gripa cauzata de virusurile Influenzae de tip A si B
- Covid determinata de Coronavirus
- Hepatite virale determinate de virusurile hepatitice A, B, C, D si E
- Herpesul genital cauzat de infectia cu HSV de tip I si II
- HIV/SIDA generata de virusul imunodeficienței umane
- Condilomatoza acuminată și cancerul de col uterin determinate de infecția cu diferite tulpini de Humanpapilloma virus
- Meningita virală poate fi cauzată de West Nile virus, Enterovirus, HSV, virusul urlian, HIV
- Rujeola determinata de un paramixovirus
- Varicela cauzata de infecția cu virusul Varicelo Zosterian.
Infecțiile virale ușoare trec de la sine și putem folosi diverse tratamente pentru a suporta mai bine simptomele. În general sunt recomandate analgezice, antiinflamatoare nesteroidiene, antitermice, decongestionante nazale, mucolitice, antitusive, săruri de rehidratare și stimulente imunitare. Infecțiile virale grave necesită tratamente complexe în spital și stricta supraveghere a unui medic specialist, în funcție de organele afectate.
sursa foto: Wikipedia.org
Ultima modificare august 19, 2023 5:27 pm