Care este diferenţa dintre echimoză şi hematom

.

Un accident, o lovitură urâtă și te umpli de vânătăi! Unii le spun mai pretențios echimoze, alții folosesc termenul de hematom. Cât de corecți sunt acești termeni, ce înseamnă fiecare și care este diferența dintre echimoză și hematom? Află cum să le deosebești și cum se tratează corect!

Mulți oameni confundă cei doi termeni de echimoză și hematom și amână consultul medical pe motiv că orice vânătaie trece de la sine. Unele vânătăi într-adevăr trec de la sine, dar loviturile și traumatismele grave, care favorizează apariția unor echimoze sau hematoame severe necesită un tratament de specialitate.

Cei doi termeni medicali, echimoză și hematom, reprezintă două tipuri de hemoragii care apar în urma unor lovituri, traumatisme, intervenții chirurgicale sau fracturi. Echimozele poartă numele popular de vânătăi și severitatea acestora este minoră sau medie, în funcție de gravitatea traumatismului.

Hematomul este o hemoragie mult mai puternică, în urma căreia sângele se adună și se coagulează în afara vasului de sânge. Atât echimozele, cât și hematoamele de mici dimensiuni se vindecă de la sine, dar cele foarte grave necesită un tratament de specialitate.

Ce este echimoza

Echimoza sau vânătaia este o pată de diferite dimensiuni, cu margini neregulate, care are inițial culoarea roșie, apoi vineție și spre final, când începe să se vindece, devine verzuie și galbenă.

Cu toții am avut diferite vânătăi sau echimoze de-a lungul timpului. Acestea apar mult mai frecvent decât hematoamele.

Vânătăile sunt mici hemoragii ale unor vase superficiale de sânge care se sparg în urma unor accidente sau lovituri. Pentru a realiza cât de gravă este o echimoză, trebuie să urmărești timpul în care apare după o lovitură:

Echimozele precoce apar la câteva minute după un traumatism și indică faptul că s-au spart doar câteva vase periferice de sânge, care se vor vindeca de la sine;

Echimozele tardive apar la câteva ore după un traumatism, spre exemplu o cădere sau o lovitură cu un obiect foarte dur. Dacă vânătaia apare mult mai târziu decât lovitura, ea indică faptul că au fost lezate țesuturi în profunzime și este necesar un consult medical;

Echimozele spontane, care apar fără o cauză anume (lovituri, julituri, tăieturi, accidente), ridică un mare semn de întrebare, indică hemoragii interne determinate de afecțiuni grave și necesită de asemenea un consult de specialitate. 

Tipuri de echimoze

Echimozele apar atunci când vasele de sânge mici, numite capilare, sunt deteriorate în urma unei leziuni, iar sângele difuzează în țesuturile înconjurătoare.

Echimozele subcutanate – acestea sunt vânătăile care apar la nivelul subcutanat, adică în stratul de țesut situat imediat sub piele. Echimozele subcutanate sunt adesea rezultatul leziunilor minore sau traumatismelor care provoacă ruperea vaselor de sânge superficiale. De obicei, aceste vânătăi sunt de culoare albastru-violacee și pot deveni galbene sau verzi în timpul procesului de vindecare.

Echimozele intramusculare – aceste vânătăi sunt mai profunde, deoarece apar în țesutul muscular profund. Ele pot fi rezultatul unui traumatism mai puternic care determină ruperea vaselor de sânge în interiorul mușchilor. Echimozele intramusculare sunt dureroase și necesită o perioadă mai lungă de vindecare decât cele subcutanate. Aceste echimoze sunt sensibile la atingere, iar în funcție de zona de pe corp afectată, ele pot provoca disconfort sau durere la mișcare.

Echimozele periostale – acestea sunt vânătăile care apar la nivelul oaselor și implică lezarea periostului, adică membrana fibroasă care acoperă suprafața externă a osului. Echimozele periostale apar în urma unui traumatism puternic sau a unei fracturi osoase. De obicei, aceste vânătăi sunt însoțite de durere intensă, umflături și dificultăți la mișcare. Este important de menționat că echimozele periostale sunt diferite de fracturi, deoarece nu implică o fractură propriu-zisă, ci lezarea țesutului moale care acoperă osul.

În cât timp se vindecă echimozele

Vânătăile superficiale, de mărimea unui ban sau chiar mai mari, cât un ou, se vindecă de la sine în decurs de două săptămâni. Poți grăbi vindecarea lor folosind balsam de gălbenele, cremă cu arnică sau diferite crème din plante cu efect antiinflamator.

Echimozele intramusculare se vindecă mult mai greu. Uneori sunt necesare până la două luni pentru vindecarea lor completă. În cazul acestor echimoze este bine să folosești unguente și tratamente cu efect antiinflamator și anticoagulant prescrise de medic.

Cele mai multe vânătăi se vindecă de la sine, celulele de sânge moarte sunt absorbite de organism, iar țesuturile își revin la forma inițială. Pe măsură ce vânătaia devine tot mai palidă este un semn că vasele mici de sânge s-au reparat și circulația sângelui a revenit la normal. Vânătăile care persistă mai mult de două săptămâni arată că vasele de sânge au fost sparte pe o zonă mai întinsă, zona este încă dureroasă, iar vindecarea poate dura mai mult de o lună.

Cum se tratează echimozele acasă

Care este diferenţa dintre echimoză şi hematom
  • Comprese reci cu gheață – se aplică imediat după traumatism, se înfășoară într-un prosop subțire și se țin pe zona lovită cel puțin 30 de minute pentru a opri hemoragia internă;
  • Gelul cu efect de răcire – poate fi procurat din farmacii și are drept efect calmarea durerii și pentru a reduce inflamația;
  • Unguente antiinflamatoare și analgezice – se pot elibera fără rețetă din farmacie și ajută la calmarea durerilor;
  • Unguent cu arnică – este eficient împotriva durerilor și ajută la oprirea hemoragiei, grăbind vindecarea;
  • Crema cu heparină – heparina este un anticoagulant, se poate aplica local pe zona afectată pentru a ajuta la reducerea inflamației și a vânătăii.

Ce este hematomul

Adesea se confundă cei doi termeni medicali, echimoză și hematom, dar trebuie să reții faptul că hematomul este determinat de o hemoragie mai puternică și mai profundă, decât echimoza.

Hematoamele se produc prin lezarea sau traumatizarea țesuturilor și, implicit, a vaselor de sânge. În urma leziunii, se rup pereții vaselor de sânge, iar sângele se acumulează în exteriorul acestora. Pot fi lezate diferite vase de sânge, inclusiv vene, artere, capilare sau vase sangvine și în orice zonă a corpului. Inclusiv un traumatism minor poate provoca un hematom (ex. hematom subunghial – acea pată vânătă – neagră de sub unghie care apare în urma unei lovituri dure).

Hematoamele pot apărea în urma unor lovituri, accidente, intervenții chirurgicale, biopsii, cateterism cardiac, intervenții stomatologice sau injecții intravenoase/intramusculare

În concluzie, orice procedura invazivă poate provoca o hemoragie și poate duce la un hematom.

Semne și simptome resimțite în caz de hematom

Echimozele provoacă inflamații și dureri locale, dar simptomele care însoțesc un hematom sunt mult mai complexe, în funcție și de severitatea acestuia.

Hematoamele superficiale presupun apariția unei vânătăi puternic colorate, durere locală, inflamație, senzație de arsură sau căldură.

Hematoamele grave interne includ simptome mult mai puternice, în funcție de zona afectată.

  • Cefalee, amețeală, confuzie, dificultăți de vorbire, tulburări neurologice, crize epileptice, pierderea cunoștinței – în cazul hematoamelor de la nivelul creierului (cerebrale);
  • Durere de spate, slăbiciune, pierderea controlului sfincterian (vezica urinară și tract digestiv) în cazul hematoamelor de la nivelul coloanei vertebrale;
  • Durere abdominală bruscă, ascuțită, fără iradiere, durere în flancuri, greață, vărsături, în cazul hematoamelor abdominale.

Diverse tipuri de hematoame

Hematomul poate apărea imediat sub piele, sub forma unei vânătăi vizibile, care se vindecă de obicei de la sine. Dar cele mai serioase și grave sunt hematoamele care apar în interiorul unor organe, in creier sau în abdomen.

  • Hematom splenic: Acest tip de hematom apare în splină.
  • Hematom hepatic: Un hematom hepatic apare în ficat.
  • Hematom epidural spinal: Acest termen se referă la un hematom între mucoasa coloanei vertebrale și vertebre.
  • Hematom subdural: apare între țesutul creierului și mucoasa internă a creierului.
  • Hematom epicranian: Acest tip de hematom provoacă o sângerare între scalp și periost.
  • Hematom muscular: Extravazarea dintr-un grup de mușchi, apare cel mai frecvent în abdomen.
  • Hematom ocular: Hematom la nivelul ochilor,
  • Hematom la sân: o acumulare de sânge care se formează la nivelul sânului. 
  • Hematom septal: De obicei este rezultatul unui nas spart. Un hematom septal poate cauza probleme nazale dacă o persoană nu primește tratament.

Cum este depistat un hematom

Cele mai multe hematoame nu sunt vizibile cu ochiul liber. Ele dau simptome dureroase, amețeli, frisoane, dureri de cap sau dureri în zona organelor afectate, dar nu pot fi depistate decât cu ajutorul aparaturii performante:

  • Ecograf
  • Computer tomograf
  • Rezonanță magnetică (RMN)

Apariția unui hematom presupune un consult medical de specialitate și un tratament adecvat, la indicația medicului. În cazurile grave, sunt necesare inclusiv incizii și operații chirurgicale pentru îndepărtarea unui hematom, spre exemplu a unui hematom persistent la nivelul ochilor sau al creierului.

Principalele diferențe dintre echimoză și hematom

Echimozele produc vânătăi, dar nu orice hematom produce vânătăi. Un hematom poate arăta ca o vânătaie, dacă este subcutanat, dar el este format din sânge închegat și este dur la palpare.

Echimozele nu sunt periculoase și se pot vindeca în decurs de 2 – 4 săptămâni. Ele apar în urma unor hemoragii mici produse la nivelul capilarelor. Hematoamele se produc la nivelul tuturor vaselor de sânge, inclusiv vene și artere și se produc inclusiv în interiorul organelor, fiind deosebit de periculoase pentru stabilitatea și sănătatea pacientului.

Atât echimozele, cât și majoritatea hematoamelor se vindecă de la sine. Echimozele se vindecă mult mai repede decât un hematom, sunt mai puțin dureroase și nu prezintă complicații.

În schimb, hematoamele severe pot genera complicații grave, iar aceasta este una dintre cele mai importante diferențe dintre echimoză și hematom. Un hematom se poate rupe, poate genera necroza unui țesut, poate genera embolie sau compresia vaselor de sânge alăturate. De aceea, este necesar un consult de specialitate si tratament adecvat in timp util.

foto: Profimedia Images

Google News Urmărește-ne pe Google News

Primești pe e-mail cele mai importante articole apărute pe Unica.ro!
Abonează-te la newsletter
buton