ormele severe și complexe de alergie sunt din ce în ce mai frecvente, iar bolile alergice tind să capete proporții epidemice. Segmentul dominant afectat este reprezentat de copii și tineri adulți, unde prevalența alergiilor este de până la 8%. În cazul alergiilor alimentare, prevalența este în creștere atât în țările dezvoltate, cât și în cele în curs de dezvoltare, în special la copii.
O formă de alergie respiratorie care afectează tot mai des copiii este astmul, boală ereditară care începe să se manifeste brusc, fie cu ocazia unei viroze, fie cu ocazia expunerii la alergeni aerosolizați, cum ar fi polenul. Potrivit unui studiu GAPP realizat la nivel global, 51% dintre părinți percep astmul copiilor ca fiind o boală slabă, 40% consideră că este moderată și doar 9% percep această boală alergică ca fiind severă.
”Părinții cu copii alergici ar trebui să fie conștienți că simptomele nu trebuie neglijate, iar non-compilanța la tratament scade calitatea vieții copiilor lor. Tratamentul bolilor alergice la copii începe, astfel, cu educația părinților și continuă cu prevenția și vizita de control la medicul specialist.”declară Dr. Camelia Berghea, medic primar alergolog la Spitalul Clinic ”Al. Obregia”.
Același studiu GAPP arată că 42% dintre părinți consideră că activitatea zilnică a copiilor lor astmatici este limitată datorită acestei boli, iar izolarea socială își face simțită prezența datorită simptomelor exacerbate (66%), limitării activităților fizice (48%), trezirilor nocturne (46%), acceselor de astm mai frecvente (40%), creșterii utilizării de medicație de urgență, reducerii interacțiunilor cu prietenii și familia (21%) și acceselor de astm amenințătoare de viață (9%).
O problemă globală de sănătate adevenitșirinitaalergică- în unelețări,prevalența estemai mare de 50% înunelegrupe de vârstă. Cu referire la populația pediatrică, această boală diminuează calitatea vieții, afectând calitatea somnului (40%), activitățile sportive (33%), joaca alături de prieteni (29%), performanța școlară (26%), activitățile împreună cu familia (23%) , activitățile de interior (12%), dar și dorința de a avea un animal de companie (27%).
Pentru a preveni reacțiile alergice la copii (în mod implicit și scăderea calității vieții copiilor), este bine ca alăptarea la sân să se facă până la 6 luni, iar recomandarea specialiștilor alergologi este ca alimentele înalt alergene să fie introduse lent în alimentația copiilor. Cele 8 alimente înalt alergenesunt: proteina din laptele de vaca, grâul, peștele, arahidele, alunele, soia, oul și fructele de mare.
La nivel global, există 300 milioane pacienți cu astm și 400 milioane pacienți cu rinită alergică, prevalența actuală fiind de până la 18% pentru astm și de 25% pentru rinita alergică în Europa. Alergiile alimentare sunt asociate cu astmul și dermatita atopică și afectează 200-500 milioane pacienți, cu prevalență între 2-8%, în funcție de zonele geografice. Creșterea prevalenței bolilor alergice este influențată de expunerea precoce la anumite componente bacteriene care par să reducă riscul de dezvoltare a alergiilor; urbanizarea și industrializarea, care au crescut populația expusă la factori poluanți; modificarea stilului de viață sau a obiceiurilor culinare și modificările climatice (precum prelungirea sezoanelor de polen).
Cele mai întâlnite simptome ale bolilor alergice sunt: strănutul, mâncărimile de nas, nasul care curge, respirația grea, erupțiile cutanate și șocul anafilactic. Netratate la timp, bolile alergice evoluează spre forme persistente cu evoluție cronică și exacerbări intermitente (rinita alergică, astmul, dermatia atopică, urticaria cronică, alergiile alimentare) și forme acute (anafilaxia, urticariaacută, reacții alergice la medicamente, reacții accidentale la alimente).
Testarea alergiilor se poate face la medicii specialiști prin intermediul testelor cutanate – posibile la orice vârstă, însă la copii de 1-2 ani există o responsivitate mai mică a pielii – și a testelor de sânge.