Este cauzată de țigări, iar România este pe locul trei în Europa ca rată a mortalității din cauza acestei boli. Simptomele sunt înșelătoare, astfel că mulți fumători realizează că ceva nu este în regulă când este prea târziu.
BPOC sau bronhopneumonia obstructivă conică are ca efect blocarea parțială a bronhiilor și deteriorarea țesutul pulmonar. Adică persoanele bolnave nu mai pot respira cum trebuie.
„BPOC a crescut ca și incidență și în rata mortalității deja se situează pe locul 4 în lume datorită numărului mare de decese”, a declarat medicul primar pneumolog Veronica Șurlea pentru Digi 24.
Când începe să se manifeste boala
Această boală începe să se manifeste în jurul vârstei de 40 de ani deoarece 80% dintre pacienții cu BPOC sunt persoane care fumează de 20-30 de ani.
„Și atunci când acest om care de obicei e un fumător vechi, tușește și are expectorație, spune: Aaaa, ia uite, e din cauza fumatului. Am și eu ceva, tuse tabacică”, a afirmat medicul pneumolog Miron Bogdan.
„Celebra tuse tabacică, considerată de mulți fumători ca normală, deși tusea nu este normală, la care se adaugă un grad de oboseală la efort. Acest efort poate să fie de la urcatul la 2-3 etaje până la efortul la activități casnice”, a epxlicat dr. Magdalena Ciobanu.
„Asta în termeni medicali se numește dispnee. Oamenii respiră greu. Și atunci la început, având în vedere caracterul foarte insiduos al bolii, oamenii nici nu își dau seama”, a completat dr. Miron Bogdan.
Majoritatea pacienților pun simptomele pe baza lipsei de mișcare și ajung la medic după câțiva ani de la instalarea bolii, adică atunci când încep să respire greu chiar și în stare de repaos. Simptomele devin alarmante în urma unei răceli mai puternice.
„Ceea ce până atunci fusese ceva marginal, devine boală bruscă. Dar, dacă ai răbdare să staiu de vorbă cu pacientul, ai să afli că de mai mulți ani, la mai multe eforturi a constatat că respirația lui nu mai era normală”, a subliniat medicul pneumolog Miron Bogdan.
Investigația obligatorie pe care trebuie să o facă fumătorii
Deși o radiografie va elimina existența alor afecțiuni, spirometria este cea care dă diagnosticul precis.
„E un aparat care măsoară cuantumul respirației. Pacientul suflă într-un aparat și aparatul e capabil de a construi niște curbe care reflectă respirația pacientului și aceasta poate să dea niște indicii care de fapt definesc prezența unei disfuncții ventilatorii”, a explicat dr. Miron Bogdan.
„BPOC-ul odată declanșat din păcate nu mai există cale de întoarcere. Scopul tratamentului în BPOC este acela de a susține funcția ventilatorie, de a împiedica declinul vertiginos al funcției pulmonare la fumători”, a arătat dr. Veronica Șurlea.
Tratament în cazul BPOC
Cel mai important tratament este renunțarea la fumat, potrivit specialiștilor.
„După o lună, o lună jumătate de nefumat, constată că nu mai tușește deloc sau foarte puțin. După 2-3 luni de nefumat oamenii constată că pot face iar eforturi fără să gâfâie, să aibă senzația că nu le ajunge aerul, aceste neplăceri scad semnificativ”, a spus dr. Magdalena Ciobanu.
De asemnea, medicul pneomolog Bogdan a precizat că boala se agravează în câțiva ani dacă pacientul contnuă să fumeze și în „ucide în 10 ani”, însă boala nu mai progrsează dacă acesta se lasă de fumat.
Un milion de români, bolnavi de BPOC
Potrivit medicilor, BPOC „se asociază cu bolile cardiovasculare a căror majoră expresie e cardiopatia ischemică cu infarcte miocardice, cu insuficiență cardiacă sau AVC”.
De asemenea, pacineții diagnosticați cu BPOC au un risc de două ori mai mare de a face diabet de tip 2, precum și osteoporoză și cancer pulmonar.
Un bolnav de BPOC trăiește în medie cu 10 ani mai puțin decât speranța lui de viață. În plus, dezvoltă mai des infecții respiratorii și are de cele mai multe ori depresie, mai ales că pe lângă renunțarea la țigări trebuie să ia tratament în fiecare zi.