Acum câteva secole, ”formele pline” erau simbolul feminităţii, senzualităţii şi al… bunăstării. La ora actuală, sunt o povară greu de dus – la propriu şi la figurat: şi trupul, şi psihicul suferă
Obezitatea şi supraponderalitatea atrag magnetic bolile cardiovasculare, diabetul zaharat, bolile digestive şi articulare, varicele, tulburările hormonale (tulburări menstruale), creşterea colesterolului şi a altor grăsimi din sânge etc. Dar ”atârnă greu” şi la ni-vel psihic: îţi alterează relaţiile sociale (oamenii te ocolesc sau tu însăţi începi să-i ocoleşti, pentru că te simţi stigmatizată – privită critic sau ironic), îţi scad stima de sine şi sporesc neîncrederea în propria persoană. Uneori, mergând până la depresie.
ÎN FOND, CE ÎNSEAMNĂ ”OBEZ”?
Putem vorbi despre obezitate când valoarea indicelui de masă corporală depăşeşte 30. Indicele sau BMI-ul (Body Mass Index) se calculează prin greutatea corporală supra pătratul înălţimii. De exemplu:
► 60 kg:160 cm2 â 60:256 â 23.
► Normalitatea este considerată între 18,5 (dacă ”ieşi”, la calcule, sub această limită, eşti subponderală) şi 25 (dacă depăşeşti această limită eşti supraponderală).
► Vorbim, propriu-zis, despre obezitate de grad I, după un BMI de 30, grad II, după 35 şi grad III sau obezitate morbidă, după 40.
Cauze ”interne” şi ”externe”
Obezitatea endogenă: este consecinţa unor dereglări de metabolism – vezi obezitatea tiroidiană, obezitatea Zondek (”de apă şi sare”) sau hipofizară (sindrom Cushing).
Obezitatea exogenă: este rezultatul direct al alimentaţiei în exces şi al sedentarism.
Obezitatea ereditară: genele joacă un rol important în determinarea aportului alimentar şi a metabolismului energetic. Cu alte cuvinte, dacă mama este obeză, copilul ei are şanse mai mari să devină supraponderal, dacă mănâncă excesiv şi este sedentar.
Ce-i în mintea ta, când pierzi controlul
Dacă ai ajuns în situaţia critică de a dărâma cântarul, se prea poate să ai de umplut.. un gol sufletesc: o pierdere care îţi provoacă suferinţă; revolta sau aversiunea faţă de o persoană (apropiată) sau de o situaţie dată; anxietate… Conflicte inconştiente, pe care corpul tău încearcă să le rezolve prin întoarcerea la comportamentul reconfortant primar: alimentarea. Plăcerea pe care o simţi mâncând ”anesteziază” subconştientul. Te scoli de la (încă o) masă cu dubla senzaţie de prea plin şi de… uşurare sufletească!
Grasă – frumoasă – vânjoasă?!
Cercetările relevă corelaţia strânsă dintre un abuz pe care l-am suferit şi mâncatul compulsiv/obezitate. Oare chiar se simt femeile abuzate mai puternice, mai ”bărbate”, pot să treacă mai bine peste problemele lor, dacă îşi simt corpul mai ”vânjos”? Oare îşi înfruntă mai bine abuzatorul? Fiecare persoană care se află în această stare poate să-şi dea singură răspunsul. Pentru că nimeni nu te cunoaşte mai bine, nimeni nu ştie ce este în ”sufletul” tău, nimeni nu cunoaşte evenimentele vieţii tale mai bine ca tine însăţi… La nevoie, psihologul psihoterapeut te poate ajuta să-ţi găseşti răspunsurile. Cu cât mai iute, cu atât mai bine: sunt în joc sănătatea, viaţa ta. Dar şi ale copiilor tăi: un părinte obez înseamnă 50% ”şanse” ca şi copilul său să devină obez; ambii părinţi obezi înseamnă 80% ”şanse”…
Dieta te cruţă de boli cardiovasculare
ADEVĂRAT. Societatea Română de Cardiologie reconfirmă: cele mai mari pericole pentru inimă sunt hipertensiunea arterială, nivelul crescut al colesterolului rău, fumatul, sedentarismul şi comportamentul alimentar nesănătos. Începând de la vârsta de doi ani, trebuie redus consumul de grăsimi saturate şi trans (unt, brânzeturi şi lapte grase, carne grasă, prăjeli în grăsimi animale) şi sporit consumul de grăsimi nesaturate şi grăsimi esenţiale polinesaturate (uleiuri vegetale, margarine superioare, fructe, legume, fructe, peşte gras).