Melanomul este cea mai agresivă formă de cancer de piele. Principalii factori de risc sunt expunerea la ultraviolete, pielea albă şi aluniţele. Îi întruneşti? Păzeşte-ţi pielea şi la plajă, şi pe stradă! Iar la întoarcerea din vacanţă fă-i o vizită medicului dermatolog. Diagnosticul precoce este singura strategie care salvează viaţa!
Melanomul este o tumoră care apare din celulele melanocitare (celulele care produc pigmentul brun-negru al pielii) şi preponderent la populaţia caucaziană (persoane cu pielea albă); incidenţa sa rămâne foarte scăzută în rândul populaţiilor de origine asiatică sau africană, care au o pigmentare a pielii mai pronunţată. Tu şi ai tăi sunteţi mai bruneţi? Excelent, dar tot nu-i o idee grozavă să lăsaţi soarele să vă prăjească. Pentru că…
Melanomul poate apărea în zone foarte variate ale corpului: la caucazieni (populaţie cu pielea albă), melanomul apare mai frecvent în zonele expuse la radiaţii ultraviolete – cap, gât, ochi; spre deosebire de acestea, melanoamele care apar pe zone mai rar expuse la radiaţii UV, cum ar fi palmele, tălpile şi membranele mucoase, au o distribuţie uniformă între rase (pigmentul intens nu mai ”funcţionează”, aşadar, ca umbrelă de protecţie).
Aluniţe „canceroase”
Riscul de a dezvolta un melanom a fost corelat în mod direct cu numărul total de aluniţe de pe corp.
► riscul este de aproximativ 1,5 ori mai mare la persoanele cu 11-25 aluniţe (comparativ cu persoanele cu mai puţin de 10 nevi)
► riscul se dublează la fiecare creştere cu 25 a numărului de aluniţe
► ca să ştii cum le recunoşti: sunt suspecte aluniţele mari, asimetrice, cu o culoare neomogenă şi contur neregulat.
► nevii displazici (aluniţele atipice, cu dimensiuni mai mari de 6 mm şi neregulaţi ca formă) sunt adesea întâlniţi în familiile în care există melanom: cercetările au pus în evidenţă o anumită mutaţie prezentă în 10-40% din cazurile care dezvoltă această boală.
Şi persoanele care au un sistem imunitar slăbit prezintă un risc mai mare de a face boala.
Antecedentele familiale dublează riscul de melanom
Dacă există, în familie, antecedente de melanom la o rudă de gradul întâi, riscul de a face boala este aproximativ dublu, comparativ cu persoanele fără un istoric familial de melanom. Cercetările medicale indică faptul că persoanele la care se dezvoltă un melanom au un anumit tipar genetic sensibil la interac-
ţiunea cu factorii de mediu şi, în mod particular, cu expunerea la soare.
Nu există melanom beign
Toate sunt tumori maligne. Deşi melanomul reprezintă numai 4% din totalul cazurilor de cancer de piele, el rămâne cea mai agresivă formă a bolii: este asociată cu un grad relativ ridicat de mortalitate. Detectarea promptă, diagnosticul şi intervenţia terapeutică, aşadar, sunt esenţiale!
În România, melanomul, al doilea cancer ca rată de creştere
În ţara noastră au fost raportate, în 2008, 903 cazuri de melanom malign, cele mai multe (516) fiind înregistrate la femei. De altfel, incidenţa acestei boli are, la femei, o rată de creştere mai mare decât a oricărui alt tip de cancer, cu excepţia cancerului pulmonar.
”A, B, C, D”: Testul de detectare precoce a melanomului
Detectarea precoce a melanomului malign rămâne factorul-cheie în scăderea mortalităţii prin această boală. Metodele de diagnostic pentru melanom au cunoscut o dinamică în ultimii 25 de ani, iar criteriile ABCD (asimetrie, margini, culoare, diametru) au apărut pentru a ajuta detectarea precoce. În anul 2007, în Marea Britanie, singura strategie care s-a dovedit cu adevărat eficientă, asigurând supravie-
ţuirea pacienţilor, s-a dovedit a fi diagnosticul precoce.