Profită de zilele frumoase de toamnă şi fă cât mai multe plimbări în aer liber. Iată ce alte schimbări mici au efecte mari în prevenirea depresiei.
Vremea s-a răcit, zilele s-au scurtat, iar tu eşti tot mai morocănoasă şi mai lipsită de poftă de viaţă. Iată câţiva paşi care te vor ajuta să-ţi recapeţi buna dispoziţie.
1. Hrană pentru creier
Există numeroase studii ştiinţifice care evidenţiază faptul că depresia poate apărea pe fondul unor carenţe alimentare. S-a observat că acizii graşi omega 3 sunt nişte substanţe cu o importanţă majoră pentru funcţionarea şi dezvoltarea creierului. Aceşti acizi graşi esenţiali ajută la restabilirea echilibrului emoţional, dau energie şi cresc capacitatea de concentrare.
Acţiunea lor se explică prin faptul că creierul, care este compus în proporţie de 60% din lipide (grăsimi), are nevoie de substanţe grase pentru a funcţiona. De aceea, depresia, deficitul de atenţie, stările de furie sau de anxietate apar mult mai rar (în 50% mai puţine cazuri) la persoanele care consumă regulat peşte şi produse din peşte, bogate în acizi graşi omega 3. Foarte importanţi pentru buna funcţionare a creierului sunt şi acizi graşi omega 6. Potrivit studiilor, problemele de natură psihică pot fi evitate dacă proporţia între acizii graşi omega 3 şi omega 6 este de unu la unu.
În afara peştelui, acizii graşi omega 3 se mai găsesc în seminţele şi uleiul de in, în nuci, seminţe de dovleac, ulei de rapiţă, soia (tofu), zarzavaturi de culoare verde. Acizii graşi omega 6 se găsesc în seminţele şi uleiul de floarea-soarelui, uleiul de rapiţă şi de arahide, în grăsimea de găină, în uleiul de măsline, ouă, unt, untură de peşte.
2. Cure de lumină
Este dovedit ştiinţific că lumina solară are un impact benefic asupra psihicului uman. Razele luminoase şi ultraviolete provenite de la soare, care ajung în contact cu celulele fotosensibile de la nivelul epidermei, transmit creierului mesaje pentru a produce endorfine, „hormoni ai fericirii”, substanţe care induc o stare de optimism şi de bună-dispoziţie. Pentru a beneficia de acţiunea luminii, este recomandat ca, măcar de trei ori pe săptămână, să se facă plimbări în aer liber de circa 60 de minute.
Ginsengul şi Eleutheroccoco (ginsen gul siberian) sunt două plante cu efect tonifiant pentrusistemul nervos. Ele conţin vitamine din grupa B, aminoacizi şi ginsenozide, substanţe cu efect similar „hormonilor fericirii” secre-taţi de organism. Se pot administra sub formă de capsule sau de gelule.
Guarana este o altă plantă tonifiantă, eficientă împotriva depresiei şi insomniei. Prezintă însă dezavantajul unui conţinut ridicat de cafeină, având efect excitant nervos. Este contraindicată persoanelor hipertensive.
4. Somn uşor!
Somnul declanşează procesele hormonale şi enzimatice de regenerare celulară şi ajută la detensionarea muşchilor. În sezonul rece, când cantitatea de lumină naturală este redusă, secreţia de melatonină (hormonul somnului), care este stimulată de razele luminoase, este perturbată. Aşa se explică somnul slab calitativ noaptea şi stările de somnolenţă din timpul zilei.
Or, tulburările de somn sunt o cauză frecventă a depresiei. Există o serie de plante care combat stările de insomnie şi îmbunătăţesc calitatea somnului în mod natural: passiflora (floarea-pasiunii), teiul, valeriana, hameiul, păducelul. Se pot administra sub formă de ceai sau sub formă de gelule achiziţionate de la magazinele de specialitate.
5. Mişcare şi exerciţii de respiraţie
Lipsa de oxigen contribuie la apariţia oboselii. Acest gaz, care constituie circa 62% din corpul uman, este o substanţă absolut indispensabilă vieţii. De aceea, o carenţă de oxigen, fie ea cât de mică, perturbă procesele de oxidoreducere şi, implicit, funcţionarea organismului. Din păcate, din cauza poluării, stresului şi sedentarismului, tot mai prezente în stilul de viaţă actual, insuficienta oxigenare a organismului apare tot mai frecvent. Iată câteva exerciţii de respiraţie pentru o mai bună oxigenare:
â–º Pentru curăţarea plămânilor. Întinde-te cât mai confortabil, cu ambele mâini pe burtă. Inspiră adânc şi expiră puternic, controlând cu mâinile umplerea şi golirea de aer a abdomenului. Fă acest exerciţiu de circa 10 ori, cu fereastra deschisă.
â–º Pentru detensionare. Aşază-te confortabil pe scaun, apoi încrucişează mâinile peste piept şi apleacă-te până pui capul pe genunchi. Expiră pu-ternic, scoţând aerul zgomotos pe gură, apoi inspiră adânc, ridicând mâinile deasupra capului, cât mai sus posibil. Repetă de 10-15 ori.