Anemia feriprivă (anemia cauzată de deficitul de fier) este cea mai întâlnită tulburare de alimentație din lume, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății.
Statisticile OMS arată că 80% din populația lumii are un anumit nivel de deficiență de fier. Simptomele anemiei feriprive pot include oboseala, slăbiciunea, amețeala, pielea palidă sau gălbuie, mâinile și picioarele reci și cefaleea.
Fiindcă anemia feriprivă este o afecțiune atât de des întâlnită, este normal să avem întrebări. Cine este mai predispus să sufere de ea? Cum influențează dieta aportul de fier al fiecărui om? Ce se întâmplă dacă rămâne netratată?
Am discutat cu Dr. Gabriela Caracostea, medic primar ginecolog la Clinica Ginecologie I, în cadrulu Universității de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj- Napoca pentru a afla răspunsul la toate aceste întrebări și multe altele.
Care sunt categoriile de oameni mai predispuse să facă anemie?
Anemia reprezintă una dintre cele mai importante probleme de sănătate publică, indiferent de categoria de vârstă sau grupul populațional căruia ne adresăm. Totuși, copiii, persoanele vârstnice precum și femeile gravide reprezintă trei categorii de pacienți cu nevoi particulare în ceea ce privește aportul de fier. În aceste situații, lipsa unui aport corespunzător de fier vă conduce rapid la instalarea unei anemii prin deficit de fier sau anemia feriprivă.
Este cunoscut rolul important al fierului în buna funcționare a întregului organism uman, atât în cazul adulților, cât și în cazul feților, în timpul vieții intrauterine. O pierdere de fier, asociata cu un aport insuficient pentru refacerea rezervelor acestuia, va avea efecte considerabile asupra stării de sănătate. De la scăderea apărării organismului la diferitele infecții, până la afectarea digestiei, scăderea toleranței la efort și chiar starea depresivă, toate acestea sunt descrise ca și efecte secundare ale unei anemii feriprive.
Atunci când vorbim de sarcină, lipsa unui aport corespunzător în sarcină crește riscul complicațiilor la naștere. Nașterea prematură sau a unor feți cu greutate mică la naștere pot influența semnificativ starea de sănătate a nou-născutului. Pe termen lung acești copii vor avea un risc mai mare de tulburări neuro-motorii sau chiar de comportament.
Care este legătura dintre ciclul menstrual și anemie? Poate un flux abundent să ducă la anemie?
În general, pacientele cu un flux menstrual abundent sunt cel mai adesea diagnosticate cu o anemie feriprivă. Și în această situație avem două categorii de paciente mai predispuse acestei complicații. Pe de o parte vorbim despre adolescente, și pe de altă parte vom avea în vedere pacientele aflate în premenopauză. Aceste două situații particulare se caracterizează din punct de vedere ginecologic prin menstruații mai frecvente, abundente și de lungă durată.
Există vreo soluție pentru a regla un astfel de flux abundent?
Identificarea și tratamentul specific al afecțiunilor ginecologice care determină dereglarea ciclului menstrual reprezintă prima etapă în corectarea anemiei la aceste paciente. Pe de altă parte, abordarea terapeutică va avea în vedere atât scăderea fluxului menstrual, cât și refacerea corectă a rezervelor de fier printr-un aport corespunzător.
Există vreo legătură între dietele vegetariene și vegane și dezvoltarea anemiei sau este doar un mit?
Pacientele cu diete vegetariene sau vegane sunt mai predispuse la anemie. Aceasta este o afirmație corectă și dovedită în literatura de specialitate. Fierul existent în alimentele vegetale se absoarbe mai puțin la nivel intestinal, pe termen lung aceste tipuri de dietă conducând la instalarea unei anemii feriprive. Se consideră că la aceste categorii de paciente necesarul de fier este de 1,8 ori mai mare decât în populația generală. Această particularitate trebuie avută în vedere și în cazul viitoarelor mămici prin creșterea suplimentară a aportului de fier în timpul sarcinii.
Dincolo de simptomele fizice ale anemiei, există și simptome care se manifestă pe plan psihic?
Foarte multe dintre pacientele anemice se vor adresa medicului atunci când apare o scădere importantă a toleranței la efort. Tabloul clinic va asocia aproape întotdeauna o oboseală marcată, o scădere a performanțelor intelectuale și chiar tulburări depresive. Dacă se exclud alte cauze organice pentru aceste manifestări, corectarea anemiei poate conduce la o îmbunatățire considerabilă a calității vieții.
Există anumite alimente care ar trebui evitate în dieta unei persoane cu anemie? Dar alimente care sunt recomandate?
Alimentele considerate a fi surse alimentare bogate în fier sunt: carnea roșie, ficatul, alunele, migdalele, sucul de prune, spanacul, semințele, mazărea, fasolea sau lintea. Pe de altă parte, absorbția fierului poate fi scăzută în cazul alimentelor bogate în calciu. De asemenea, o proteină numita fitat, prezentă în secara și ovăz, sau polifenolii din ceai, cafea sau ciocolată pot influența negativ absorbția de fier la nivel intestinal.
Care sunt complicațiile mai puțin cunoscute pe care le poate aduce anemia asupra sănătății pacienților?
De-a lungul timpului, la pacienții cu anemie feriprivă au fost descrise și câteva manifestări particulare. De pildă, pica (dorința de a ingera substanțe nealimentare) sau pagofagia (dorința de a ingera gheață) apar în condițiile unei anemii feriprive severe și dispar după corectarea deficitului de fier. Colorarea urinii în roșu după ingestia de sfeclă roșie poate reprezenta de asemenea un semn al scăderii fierului în organism. Atunci când scăderea fierului este prezentă la nivelul sistemului nervos a fost descris sindromul „picioarelor neliniștite” care se manifesta ca și o nevoie imperioasă de mișcare a picioarelor în timpul perioadelor de inactivitate.