Din comoditate sau de frică, bărbaţii nu prea se îngrijesc de sănătatea lor. Astfel încât îi auzi deseori lamentându-se. Fie că îi doare spatele, fie pentru că obosesc atunci când citesc, fie pentru că au «făcut burtică». A sosit vremea să le dăm o mână de ajutor. Şi astfel vor scăpa de acele probleme care le umbresc zilele şi care pe noi ne pun pe jar
Semne de oboseală
De ceva timp, este mereu fără vlagă. Dimineaţa abia se trezeşte, iar seara nu are nici un chef să iasă din casă. Aşa că nu mai onoraţi nici o invitaţie, nicăieri. Şi nici acasă nu e prea bine. În timp ce tu încerci să faci conversaţie, el adoarme pe canapea, lăsându-te să vorbeşti singură. Ce se întâmplă
În termeni medicali, este vorba de astenie. Altfel spus, de o scădere a energiei: acest gen de oboseală afectează 20% din pacienţii care se adresează medicilor şi care trebuie să fie tratată atunci când durează mai mult de două-trei săptămâni. De obicei, motivele care o declanşează sunt clasice: o alimentaţie dezordonată, o cantitate de lucru mult prea mare la serviciu, o perioadă de stres îndelungată, lipsa totală de activitate fizică sau o perioadă lungă de insomnie.
Înainte de toate, trimite-ţi partenerul să-şi facă o serie de analize ale sângelui. Dacă a avut o gripă virală, aceasta se poate să îi fi inflamat tiroida, glanda care produce hormonii care controlează metabolismul. Proasta sa funcţionare duce la apariţia oboselii.
Totuşi, lipsa de energie ar putea depinde şi de o carenţă de fier: la femei, aceasta apare atunci când fluxul menstrual este prea abundent, iar în cazul său ar putea exista o gastrită cronică sau o carenţă de vitamina C, fundamentală pentru absorbţia fierului. Alte posibile diagnostice pe care le poate da medicul ar putea fi o formă de diabet care apare la adulţii supraponderali, o boală infecţioasă cum ar fi hepatita B (care se ia prin contact sexual sau prin sânge) sau mononucleoza (boala sărutului).
Convinge-l să urmeze o alimentaţie regulată. Fără sărituri peste prânz şi fără cine copioase. Convinge-te că nu-i lipsesc de pe masa de seară legumele prospete sau fierte. Fie că este vorba de o salată sau de garnitură. Totul este ca ultima masă a zilei să fie uşoară, astfel încât dimineaţa să se trezească cu poftă de mâncare pentru un mic-dejun complet: lapte sau iaurt, cereale, dulceaţă şi suc de fructe. Iar la prânz, îşi poate lua la serviciu, la pachet, o friptură cu garnitură.
Tensiune ridicată
Se trezeşte deseori cu durere de cap sau se plânge că are ameţeli. Ia mereu ascensorul, chiar dacă staţi la etajul 2, pentru că oboseşte să urce pe scări. Sau îţi spune că îi ţiuie urechile atât de tare, încât se poate trezi şi noaptea din cauza asta. Îl simţi deseori că se foieşte în pat de pe o parte pe alta, motiv pentru care nici tu nu poţi dormi.
Ce se întâmplă
Este hipertensiv. Altfel spus, are tensiune arterială mare. Pune-l să şi-o măsoare la farmacie: cea sistolică (maxima) nu trebuie să fie mai mare de 130 mmHg, iar cea diastolică (minima) nu trebuie să depăşească 90 mmHg. În cazul în care una din cele două valori (sau amândouă) este mai mare la cel puţin trei controale succesive, trebuie să luaţi măsuri. Pentru că hipertensiunea, netratată, pe termen lung, în cel mai rău caz poate provoca ateroscleroză, infarct şi ictus.
Pune-l să-şi măsoare circumferinţa taliei (la bărbaţi, nu ar trebui să depăşească 102 cm) şi să-i ceară medicului un examen de sânge. Dacă acesta relevă o problemă fie cu glicemia (mai mare de 110mg/dl), fie cu trigliceridele (mai mare de 150mg/dl), diagnosticul va fi de sindrom metabolic. Asta înseamnă că insulina, hormonul care permite celulelor corpului să transforme în energie glucoza din sânge, nu reuşeşte să-şi facă treaba, punând în pericol sistemul cardiocirculator.
Cum îl poţi ajuta
Dacă fumează, încearcă să-l convingi să se lase sau să reducă foarte mult numărul ţigărilor. Determină-l să lase mai des maşina în parcare şi invită-l la plimbări pe jos, cât mai des posibil. Pune-l la dietă, dacă este cazul şi propune-i ca obiectiv să piardă 10% din greutate, eventual cu ajutorul medicului, care-l va ajuta să-şi reeduce încetul cu încetul propriile obişnuinţe alimentare. Pentru că, dacă slăbeşte prea rapid, poate ajunge să aibă probleme cu inima. Şi apoi există riscul să „pună la loc” cu repeziciune kilogramele pierdute cu atâta efort.
Şi, nu în ultimul rând, persoanele hipertensive ar putea fi predispuse genetic la acumulări de homocisteină, un aminoacid care se formează în organism prin intermediul unui alt aminoacid, metionina. Homocisteina este o rudă apropiată a bolilor cardiovasculare, dar întâlneşte un obstacol natural în acidul folic, substanţă care se găseşte în verdeţuri, ficat şi drojdia de bere.
Vedere scăzută
Până de curând, nu avea nevoie decât de lumina veiozei pentru a putea citi ziarul sau programul tv. Acum, în schimb, are mereu ochii roşii şi are tendinţa de a îndepărta cartea de ochi. Îţi spune că îl deranjează, iar asta te supără şi pe tine.
Ce se întâmplă
A trecut de 40 de ani? După această vârstă începe să-şi facă apariţia presbiopia. Nu este o boală, ci un defect de vedere. Lumina pătrunsă prin cornee şi cristalin este refractată în aşa fel încât imaginea creată se formează în spatele retinei, fapt care cauzează distorsionarea imaginii transmise spre retină şi, ulterior, spre creier. Ce e de făcut
O vizită la oftalmolog. Fără a amâna momentul. Pentru că, dacă este diagnosticată la timp, presbiopia poate fi corectată cu o pereche simplă de ochelari pentru citit şi lentile progresive, cu ajutorul cărora va scăpa de durerile de cap şi stările de rău provocate de forţarea ochiului. Atenţie, însă: lentilele de contact sunt total contraindicate în acest caz. Cum îl poţi ajuta
Explică-i că 85% din informaţiile care ajung la creier sunt transmise prin intermediul ochilor: acesta este motivul pentru care vederea este considerată a fi cel mai important dintre cele cinci simţuri. Şi, apoi, asigură-l că nu va fi mereu sclavul ochelarilor, ci că îi va putea folosi numai atunci când va avea cu adevărat nevoie. Pentru a se obişnui cu ideea, îi poţi cumpăra de la farmacie ochelari indicaţi în cazurile de presbiopie simplă. Îşi va da seama cât de uşor îi va fi din nou să citească şi îi va accepta fără probleme.
Dureri de spate
Te ajută cu greu la căratul sacoşelor pline de cumpărături. Şi nici nu poţi conta pe el atunci când eşti nevoită să muţi mobila prin casă. Sunt două acţiuni care nu fac deloc bine spatelui lui: îl doare mereu, în zona de mai jos şi, deseori, o resimte şi de-a lungul piciorului. Ce se întâmplă
Suferă de lombosciatică. O durere de spate care, de cele mai multe ori, depinde de inflamarea nervului sciatic, nerv format din ramuri care vin din coloana vertebrală lombară şi sacrală şi inervează picioarele, fiind resposabil atât pentru funcţionarea musculaturii cât şi pentru perceperea senzaţiei. Cauzele lombosciaticii pot fi diverse: dacă excluzi posibilitatea ca el să fi făcut o mişcare bruscă, cum ar fi ridicarea unui obiect foarte greu, este probabil ca de vină să fie poziţia pe care o are la serviciu – petrece opt ore într-un scaun incomod. Controlează şi unde-şi ţine portofelul – de regulă, bărbaţii îl păstrează în buzunarul de la spate al pantalonilor, provocând o apăsare pe nervul sciatic. Ce e de făcut
Dacă simpla corectare a poziţiei pe scaun nu dă rezultate, va fi nevoie să meargă la medic. Care îi va prescrie o radiografie lombosacrală pentru a descoperi dacă nervul sciatic este inflamat din cauza unei discopatii – deplasarea discului care separă o vertebră de alta. Cum îl poţi ajuta
Calmează-i inflamaţia pregătindu-i o baie cu amidon (găseşti la supermagazin). Apoi, fă-i o cataplasmă cu argilă şi, la final, întinde pe partea dureroasă gel de arnică (plantă cu efecte antiinflamatoare). Apoi, sfătuieşte-l să doarmă întors pe o parte (pe cea care nu-l doare), în poziţia fetală. Dacă problemele spatelui sunt legate de o poziţie proastă, acupunctura îl poate ajuta să depăşească durerea. Prin urmare, invită-l să meargă la un specialist chinetoterapeut sau la o şedinţă de acupunctură. Dacă spatele lui este foarte contractat, s-ar putea să-i fie de ajutor şi nişte masaje uşoare.
Creşte în greutate
Nu a fost niciodată gras, dar acum talia lui a început să se îngroaşe într-un ritm alarmant. Schimbarea e evidentă, ceea ce îl face nefericit. Atât de nefericit, încât nu mai ştii ce să mai pregăeşti de mâncare. Ce se întâmplă
O dată ce a depăşit vârsta de 30 de ani, bărbatul are tendinţa fiziologică de a acumula grăsime în zona abdominală, mai ales dacă are o viaţă sedentară, nu face niciodată sport, mănâncă în grabă la prânz şi nu poate renunţa la bere. Creşterea în greutate poate cauza probleme serioase de sănătate: potrivit unui studiu publicat recent, o obezitate abdominală crescută e prezentă la jumătate din pacienţii care au suferit un infarct miocardic. Mai mult decât atât, un aparat cardio-circular cu probleme poate provoca apariţa altor disfuncţii, cum ar fi cea erectilă. Ce e de făcut
Du-l la doctor. Când este vorba de grăsime corporală, trebuie făcută o distincţie între grăsimea subcutanată – care se găseşte, spre exemplu, pe coapse şi care este neplăcută, dar nu şi nocivă, şi grăsimea abdominală – mult mai periculoasă. Medicul îi va prescrie analize ale sângelui (aceleaşi ca şi în cazul hipertensiunii) şi apoi o dietă cu ajutorul căreia să scape de proastele sale obiceiuri alimentare. Cum îl poţi ajuta
Dacă la prânz nu poate renunţa la sandvişuri, ajută-l măcar să aleagă unele mai sănătoase: cu pâine graham, legume şi carne slabă.
Dorinţa s-a diminuat
Ţi se pare că nu te mai doreşte ca pe vremuri. Şi nici dragoste nu mai faceţi atât de des. În plus, ai observat că, asemenea femeilor, a început să acumuleze grăsime pe şolduri. Ce se întâmplă
Are o scădere a dorinţei. Dacă între voi totul merge ca la carte, deci nu există motive de natură psihologică, probabil că suferă de o carenţă de testosteron, hormonul masculin fără de care nu funcţionează nimic – nici erecţia, nici libidoul. Motivul? Testosteronul scade, prin natura lui, după 70 de ani. Însă la subiecţii mai tineri, motivele sunt altele: o perioadă de stres prea lungă (acela de scurtă durată şi mare intensitate îl face să crească), probleme ale hipofizei (glanda responsabilă cu «fabricarea» hormonilor) sau suferă de hipogonadism (o dereglare a testiculelor). Ce este de făcut
Potrivit statisticilor, cei care au astfel de probleme lasă mai întâi să treacă 6-12 luni înainte de a recunoaşte că este cazul să se adreseze unui specialist. În acest caz, este vorba despre androlog, care-ţi va prescrie examene de sânge, pentru a efectua un dozaj hormonal. Însă cel mai bine ar fi ca el să meargă imediat să ceară ajutorul medicului, sunt de părere experţii, evitând leacurile «după ureche» sau pilulele «fermecate». Pentru că, dacă nivelul testosteronului va fi în continuare scăzut, acestea nu vor acţiona decât asupra erecţiei. Cum îl poţi ajuta
Nouă bărbaţi din zece se ruşinează să vorbească despre acest subiect cu partenera lor şi se jenează să ceară ajutorul unui specialist. Care, de regulă, reuşeşte să rezolve problema prescriind un tratament cu un gel pe bază de testosteron, care trebuie aplicat pe burtă, o dată pe zi, după duş. Între timp, nu-i neglija alimentaţia (grăsimea blochează circulaţia hormonului) şi încearcă-l să-l convingi să facă şi un pic de mişcare – cum ar fi să se plimbe, în fiecare seară, câte trei kilometri la pas alert.
Acea arsură neplăcută
Când păşeşte, se strâmbă de durere şi merge ca şi cum ar fi „teleghidat”. Când îl întrebi, îţi spune că resimte o arsură, în zona inghinală. Iar când faceţi dragoste, problema se înrăutăţeşte. Nu ignora problema: te-ai putea îmbolnăvi şi tu. Ce se întâmplă
Are un herpes genital (HSV-2). Adică o variantă a herpesului simplex, cel care provoacă acele mici leziuni la gură. Este vorba de o boală infecţioasă, în acest caz cu transmitere sexuală, care are prostul obicei de a recidiva. Virusul se ascunde în grupuri de celule nervoase (ganglioni nervoşi) unde poate rămâne liniştit, la adăpost de anticorpi, atâta vreme cât organismul nu traversează o perioadă de slăbiciune sau de stres. Dacă organismul este mai slăbit sau treci printr-o perioadă care te solicită mai mult, herpesul începe să-şi facă simţită prezenţa prin intermediul unor erupţii cutanate în zona genitală, care dor şi ustură. Şi nu e de glumă: herpesul genital afectează din ce în ce mai multe persoane. Ce este de făcut
Este dureros şi, mai ales, infecţios (dacă el îl are, există o probabilitate de 60% ca partenera să fie infectată după primul contact sexual). Primul lucru pe care ar trebui să-l facă ar fi să se adreseze unui medic pentru o serie de analize ale sângelui şi un tratament special pe bază de antibiotice. Important este să urmeze ad-literam cura prescrisă. Dacă sunt luate corect, aceste medicament reduc atât simptomele infecţiei, cât şi numărul de recidive. Dar şi potenţialul contagios al bolii. Cum îl poţi ajuta
De cum se manifestă arsura, dar înainte de apariţia iritaţiei cutanate, pune-i gheaţă pe partea afectată. Pentru a favoriza vindecarea, îi poţi aplica şi un ulei esenţial din frunze de ceai, care are proprietăţi antiseptice şi cicatrizante. Însă va trebui să te duci şi tu la doctor, pentru un control şi să eviţi raporturile sexuale până când leziunile lui au fost complet vindecate. Mai precis, până când cojiţele au căzut şi s-a format un nou strat de piele pe locul pe care a existat leziunea.
Multe nopţi albe
Noaptea, se suceşte şi se răsuceşte în pat de nenumărate ori. Iar dimineaţa, aproape că nu poate să se trezească, pentru că a dormit prost. ŞI nu mai poate să se concentreze la serviciu şi nici la volan. În plus, acasă, e obosit, nervos şi uită o grămadă de lucruri. Ce se întâmplă
Începe să sufere de insomnie. De această problemă, arată statisticile, suferă un sfert din români. Iar de cele mai multe ori, la baza acesteia stau problemele cardiocirculatorii sau depresia. Ce este de făcut
Nu subevalua problema cu diagostice proprii de tipul : «E stresat. O să-i treacă!». Medicul de familie e cel care decide dacă suferă de insomnie şi de ce grad este aceasta. Pentru a fi considertă ocazională sau legată de un moment dificil, trebuie să nu dureze mai mult de trei săptămâni. În caz contrar, e vorba de o insomnie persistentă. În acest caz, medicul îi va prescrie partenerului tău un medicament. Cum ar fi un anxiolitic sau un somnifer. Dacă, în schimb, ciclul somn-trezire nu se restabileşte aşa cum ar trebui, să facă un examen specific: polisomnografie. Constă în registrarea nocturnă a tuturor parametrilor (cardiac, respirator, de oxigenare a sângelui, a activităţii cerebrale) folositoare în stabilirea calităţii somnului. Cum îl poţi ajuta
La cină, evită să-i serveşti carne. Conţine un aminoacid, tirozina, care stimulează procesele mentale şi care împiedică «odihnirea» creierului. Şi atenţie la vin: un pahar, e de ajuns. Ce depăşeşte, strică somnul. În schimb, liber la paste, orez şi banane, care favorizează acţiunea serotoninei, molecula care reglează somnul. Iar dacă se trezeşte noaptea, spune-i să se ridice din pat şi să-şi pregătească un ceai de muşeţel sau de tei.
Multe fire de păr pe pernă
Fire din părul lui sunt peste tot. Pe pernă, în baie, pe haine. O mică tragedie de zi cu zi, ale cărei consecinţe se pot observa şi pe tâmplele lui. Însă înainte de a intra la idei, printre lamentările lui, încearcă să înţelegi: pierde doar câteva fire de păr sau se poate vorbi despre calviţie? Ce se întâmplă
Fiecare fir are un ciclu de viaţă care variază de la individ la individ şi care este influenţat de schimbarea anotimpurilor. Pierderea a 50-100 de fire de păr (un pic mai multe chiar primăvara şi toamna) pe zi este normală: este un schimb natural. Dacă ritmul de cădere a firelor este mai mare, de vină ar putea fi înaintarea în vârstă, lipsa unor oligoelemente (de la calciu la sodiu, de la magneziu la fier) sau stresul. Sau chiar calviţia: în termeni medicinali, o alopecie androgenică. În acest caz, nu este nimic de făcut: este vorba de o caracteristică ereditară. Altfel spus: încă de la naştere, rădăcinile firelor au un fel de cronometru activat. Ce este de făcut
Va trebui să se adreseze unui dermatolog, care-i va prescrie anumite examene de sânge pentru a stabili nivelurile hormonale. Dar şi alte controale specifice ale părului, cum ar fi mineralograma, un test care este folositor pentru descoperirea mineralelor toxice (cum ar fi plumbul, mercurul, cadmiul, arsenicul sau aluminiu). În funcţie de rezultate, medicul va decide care va fi dieta pe care va trebui să o urmeze pacientul. Sau va putea să-i prescrie medicamente împotriva căderii părului. Cum îl poţi ajuta
Ocupă-te de dieta lui. O carenţă de aminoacizi, săruri minerale şi vitamine predispune la căderea părului. Prin urmare, îi vei putea servi fără nici o problemă carne de vită, ouă, legume, fructe şi verdeţuri. Şi, pentru ca să nu-şi „agreseze” părul, diluează-i cu apă şamponul pe care-l foloseşte de obicei.
Dinţi sensibili
Protestează de fiecare dată când se spală pe dinţi sau când muşcă dintr-un fruct. Iar gingiile lui nu au, în nici un caz, un aspect plăcut. Ca să nu mai spunem că… respiraţia lui nu este tocmai proaspătă. Cu toate acestea, refuză să meargă la dentist. Motivul? „Sunt o mulţime de prieteni de-ai mei care au aceeaşi problemă şi sunt bine merci!”. Ce se întâmplă
Potrivit statisticilor, o persoană din cinci suferă de sensibilitatea dinţilor. Ar putea fi şi cazul lui. Motivul? Proasta obişnuinţă de a se spăla pe dinţi în grabă şi neglijent. În timpul meselor, resturile de mâncare şi saliva formează pe dinţi o pojghiţă, de care se lipesc bacteriile care trăiesc în cavitatea orală. Este placa bacteriană. Care, dacă nu este îndepărtată cu periuţa de dinţi, se mineralizează şi se întăreşte, formând tartrul care, la rându-i, trebuie îndepărtat de dentist. În caz contrar, sufocată de acumularea de placă, gingia se inflamează, se umflă şi sângerează uşor. Iar dacă nu este tratată, infla-maţia poate evolua în paradontoză. Ce e de făcut
Du-l la dentist pentru un control. Care, în general, ar trebui efectuat o dată la şase luni. Nu este absolut necesar să apară o carie sau să fie nevoie de folosirea frezei: probabil că tartrul va fi îndepărtat cu ajutorul ultrasunetelor. Pentru a calma inflamaţia, medicul probabil că îl va sfătui să-şi clătească gura cu clorexsidină, o substanţă cu proprietăţi antibactericide. Dar nu există decât o singură posibilitate de a preveni apariţia unor astfel de probleme ale gurii: o corectă igienă orală. Astfel spus, spălatul pe dinţi de cel puţin trei ori pe zi (după fiecare masă) şi folosirea aţei dentare, unicul mijloc de îndepărtare a plăcii, chiar şi din punctele în care periuţa nu poate ajunge.
Cum îl poţi ajuta
Cumpără-i tot ce are nevoie. O periuţă de dinţi la două-trei luni, cu peri medii ca duritate. Dacă dinţii sunt separaţi prin spaţii mari, în loc de aţă dentară cumpără-i o periuţă de dinţi interdentară. Iar pentru cazurile de urgenţă maximă, poartă-ţi mereu în geantă un pachet de gumă de mestecat fără zahăr: prin mestecarea acesteia, se imită mişcarea mecanică a periuţei de dinţi.
Aluniţe modificate
Spatele lui a fost mereu plin de aluniţe. Însă în timpul vacanţei, l-ai observat cu mare atenţie, pe plajă. Şi ţi s-a părut că unele din ele şi-au schimbat aspectul, că s-au îngroşat şi că în jurul lor s-a format o anume pată de culoare roşiatică. Eşti îngrijorată, dar încerci să nu-l laşi să vadă acest lucru.
Ce se întâmplă
Aluniţele corespund zonelor pielii unde se concentrează melanocitele. Adică celulele care produc melanina, acelaşi pigment care te ajută să te bronzezi. Nu sunt toate la fel: culoarea este mai mult sau mai puţin intensă, suprafaţa lor este plană sau mai în relief. Se modifică pe măsură ce înaintăm în vârstă – şi este normal. Dar dacă dimensiunea lor creşte dintr-o dată şi în jurul lor se formează mici excrescenţe, declanşează semnalul de alarmă: din simpli nevi s-ar putea transforma în melanoame, adică tumori maligne.
Ce este de făcut
Adresează-te unui dermatolog, care va face o dermatoscopie. Un examen nedureros, constând în observarea aluniţei cu un aparat cu fibre optice legat la un computer, memorarea imaginii şi confruntarea ei cu rezultatul eventualelor examene succesive. Nimic ciudat: screningul pielii le este recomandat tuturor celor care au trecut de 40 de ani. În cazul în care rezultatele o impun, aluniţa poate fi înlăturată ambulator, după o anestezie locală.
Cum îl poţi ajuta
De câte ori se expune la soare, mai ales în timpul verii, alege o cremă potrivită cu problema lui. Trebuie să-i ofere o protecţie eficientă împotriva razelor care cauzează arsurile (UVB) şi să fie fotosensibilă. Adică să fie stabilă la lumină, care nu trebuie să-şi modifice structura filtrului. Şi, în fiecare an, înainte de a pleca în vacanţe, cere-i medicului tău să-ţi prescrie un cockteil ad-hoc pentru tine şi pentru partenerul tău.