Uneori sunt dureri surde şi uşoare, alteori sunt ascuţite şi intense, uneori te doare doar abdomenul, alteori şi spatele. Cu siguranţă ai recunoscut…
… în descriere durerile menstruale, cu care se confruntă aproximativ 50% din femei.
Crampele menstruale încep la şase luni – un an de la prima menstruaţie, deoarece ele sunt legate de ovulaţie. Şi cum primele cicluri ale unei fetiţe sunt anovulatorii, nici crampele nu apar. Crampele menstruale încep de obicei cu primul ciclu ovulatoriu.
Durerile variază ca intensitate de la foarte uşoare – o senzaţie de greutate în abdomen – până la foarte grave – există femei care nu-şi pot desfăşura activităţile normale în zilele de menstruaţie.
De ce doare menstruaţia
Totuşi, de ce este atât de dureros un proces natural, cum e menstruaţia? Deşi nu este deloc plăcută, senzaţia de durere este absolut necesară în viaţa noastră, pentru că ne dă de ştire când ceva este în neregulă. Dacă nu ar exista durerea mulţi oameni ar rămâne cu boli grave neadiagnosticate, fiindcă nimic nu i-ar împinge să meargă la medic.
De asemenea, durerea îţi arată care sunt limitele corpului tău şi până unde poţi merge fără a-i face rău. De pildă, când atingi ceva fierbinte, durerea din degete îţi arată că dacă nu retragi mâna imediat te vei alege cu arsuri.
Aşa stând lucrurile, ce sens au durerile menstruale? Menstruaţia este un proces natural, normal, nu reprezintă o ameninţare pentru corpul nostru, nu este o boală şi nici nu putem face nimic pentru a o opri. Atunci pentru ce suferim în fiecare lună? Una din teorii spune că durerile o fac pe femeie să aibă mai multă grijă de ea însăşi şi să se menajeze în zilele de menstruaţie, când ar putea să fie mai sensibilă.
Ce provoacă durerile menstruale
O altă teorie spune că durerile menstruale sunt pur şi simplu o întâmplare şi nu au avut nicio însemnătate în evoluţia şi supravieţuirea speciei noastre. Crampele sunt date de contracţiile muşchiului uterin, care lasă ţesutul fără sânge, iar orice ţesut neoxigenta devine dureros.
În timpul menstruaţiei, se elimină ţesutul care căptuşeşte uterul pe interior şi care nu este necesar în lipsa unei sarcinii. Pentru a elimina mai uşor acest ţesut, uterul se contractă, ca şi în cazul naşterii. Problema este că o contracţie puternică opreşte circulaţia sângelui în vasele care irigă uterul, iar un ţesut care rămâne fără sânge nu primeşte nici oxigen şi începe să doară. Când contracţia ia sfârşit şi sângele circulă din nou, ai scăpat de durere, dar numai până la următoarea contracţie.
Aceste contracţii sunt declanşate de prostaglandine, substanţe care se secretată atunci când vechea mucoasă uterină începe să se desprindă.
Află în pagina următoare de ce unele femei au dureri menstruale şi altele nu!