Când eşti răcită, toată lumea îţi dă sfaturi. Că ar trebui să iei un antibiotic, că nu ar trebui să iei un antibiotic, că îţi trece cu o ţuică fiartă şi aşa mai departe…
În timp ce tuşeam şi ne suflam nasul, le-am notat pe cele mai frecvente şi am rugat doi medici să ne spună care sunt adevărate şi pe care nu ar trebui să le ascultăm. Şi iată ce am aflat
1 Supa de pui fierbinte ajută la răceală
Aşa este. Efectul benefic poate fi explicat ştiinţific: o supă de pui proaspăt fiartă conţine o cantitate mare de substanţe vitale (nu e valabil pentru supa din plic!). Pe de o parte – o cantitate mare de zinc, care întăreşte sistemul imunitar, pe de alta albumina numită cisteină, care contracarează globulele albe răspunzătoare de inflamaţiile ce cauzează răceala. Prin faptul că o bei fierbinte, obţii şi un efect secundar: ţi se desfundă nasul. Trucul nostru: poţi să faci o cantitate mai mare, să o împarţi în mai multe porţii şi să o congelezi.
2 Sezonul răcelilor e toamna şi iarna
Fals. Copiii, al căror sistem imunitar nu a ajuns încă la maturitate, răcesc deseori în timpul verii, dar şi adulţii o păţesc de multe ori în anotimpul cald. Mai ales în primele zile de concediu. Explicaţia e simplă: pregătirile de plecare şi călătoria însăşi scad imunitatea organismului, iar schimbarea mediului îl predispune la dezechilibru. În plus, temperaturile ridicate agravează simptomele răcelii. De aceea, e recomandabil ca înainte de plecarea în concediu să faceţi o cură de preparate pe bază de plante care întăresc sistemul imunitar.
3 Numai persoanele în vârstă au nevoie de vaccin antigripal
Fals. Bineînţeles că vârstnicii constituie o grupă de risc în privinţa gripei şi, în consecinţă, e bine să îşi facă vaccinul. Dar şi persoanelor a căror condiţie fizică nu e prea bună, care se îmbolnăvesc uşor, au o boală cronică sau o profesie prin care intră în contact cu mulţi oameni (de exemplu, asistentele medicale, educatoarele) li se recomandă să se vaccineze. Vaccinul trebuie repetat an de an, fiindcă virusul gripal are capacitatea de a-şi schimba forma foarte repede. Momentul cel mai bun pentru vaccinare este toamna.
4 Picăturile pentru nas pot crea dependenţă
Parţial adevărat. Picăturile pentru nas sunt folositoare când mucoasa nazală se inflamează. Atunci apare senzaţia de disconfort, fiindcă nu mai putem respira, dar, netratată, inflamaţia poate provoca şi inflamarea sinusurilor. Cu toate astea, se recomandă prudenţă atunci când foloseşti picăturile mai mult de câteva zile, cel mult o săptămână: în timp, efectul lor scade, tu eşti tentată să le foloseşti în cantitate tot mai mare, iar asta poate atrage după sine o formă de dependenţă. Riscul e mai mare în cazul picăturilor care conţin substanţe vasoconstrictoare – acestea nu ar trebui să fie folosite o perioadă îndelungată. Oalternativă lipsită de riscuri o constituie picăturile pentru nas extrase din apa de mare.
5 Nu e bine să faci sport dacă eşti răcită sau ai o stare febrilă
Este adevărat. Dacă eşti răcită şi ai puţină febră, e bine să renunţi la programul de fitness şi la orice alt sport. Explicaţia medicului: sportul întăreşte, pe termen lung, sistemul imunitar, dar, imediat după ce îl practici, duce mai întâi la o scădere a imunităţii, aşadar la o agravare a răcelii. În plus, efortul fizic ridică temperatura. În cazurile grave, infecţia ar putea afecta chiar muşchiul cardiac. În schimb, o plimbare scurtă la aer curat nu strică deloc în caz de răceală, tuse sau răguşeală – dimpotrivă, grăbeşte vindecarea. Lumina soarelui activează formarea vitaminei D, care întăreşte sistemul imunitar. Iar aerul curat favorizează dezumflarea mucoasei, astfel încât respirăm mai uşor.
6 Dacă ai bronşită acută, trebuie să iei un antibiotic
Dimpotrivă: în 95% din cazuri, antibioticul ar fi contraindicat. De obicei, bronşita acută e declanşată de viruşi – iar antibioticele le vin de hac doar bacteriilor. În cazul îmbolnăvirilor virale, cum e bronşita, singurul lor efect e cel datorat autosugestiei. Dacă iei antibiotice când ai bronşită, rişti să îţi slăbeşti organismul mai tare, pentru că pastilele atacă flora intestinală, solicitându-ţi astfel şi mai tare sistemul imunitar.
În schimb, şi la bronşită, ca şi la răceli, pot fi eficiente – mai ales în stadiul incipient – leacurile pe bază de plante.
7 Ţuica fiartă face bine la răceală
E cam mult spus că „face bine”… Bunica folosea, probabil, leacul ăsta pe vremuri, fiindcă faptul că o bei fierbinte şi conţinutul de alcool te relaxează şi te ajută să adormi. Totuşi, medicii recomandă precauţie în folosirea lui, pentru că alcoolul deshidratează şi usucă mucoasele, şi aşa afectate de răceală. În plus, scade imunitatea naturală a organismului şi poate interacţiona negativ cu alte medicamente pe care le iei pentru a trata simptome ale răcelii. În concluzie, e preferabil să bei ceaiuri fierbinţi, de plante, care nu conţin alcool.
8 Ca să îţi scadă febra, nu e nevoie să iei medicamente. E suficient să transpiri!
Adevărat, dacă temperatura nu e mai mare de 38,5 grade. Febra activează puterea organismului de a distruge viruşii şi bacteriile şi nu trebuie tratată medicamentos. Ajută-ţi însă organismul prin odihnă şi repaus la pat. Masează-ţi corpul cu o cârpă, înmuiată în apă în care ai pus câteva picături de ulei de mentă. Pe urmă, bagă-te sub pătură, fără să te ştergi – vei adormi uşor, vei transpira şi, după aceea, te vei simţi mai bine. Şi „leacurile băbeşti”, precum compresele cu oţet la picioare, ceaiul de soc şi cel de tei, sunt de folos în caz de febră. Dacă temperatura este însă mai ridicată de 39 de grade şi nu scade nici a doua zi sau dacă febra apare la copii mai mici de patru ani, trebuie anunţat medicul.
Foto: Shuttertsock