Triunghiul puterii. Victimă, salvator sau abuzator

De-a lungul vieții, e posibil să te afli, pe rând, în rolurile de victimă, de salvator sau de abuzator. Află de la Ana-Delia Nica, consilier pentru dezvoltare personală, ce înseamnă acestea, cum poți să le identifici și cum să ieși din ele.

Am o cunoștință care se plânge non-stop din orice; că n-are bani, că nimeni nu o ajută, că lumea n-o înțelege, că ea e bolnavă și nu se face bine pentru că medicii din România sunt lipsiți de interes, pentru că e prea cald, pentru că e prea frig etc. Scrierile ei pe Facebook sunt adevărate subiecte de romane plângăcioase. La rândul ei, are o cunoștință care îi sare în ajutor pentru orice, îi face cumpărăturile, o duce la doctor, îi trimite ajutor pentru curățenie etc.

Cum ne trezim în situația de „3 în 1”

Vi se par cunoscute personajele de mai sus? Dacă da, atunci să știți că ați întâlnit ceea ce în literatura de specialitate se cheamă „Triunghiul puterii – Victimă, Salvator, Abuzator”. Și acum să vă explic: prima cunoștință este victima perfectă; plângându-se, apelează la singura modalitate de a atrage atenția asupra ei, făcându-i pe cei din jur părtași la suferința ei reală sau imaginară. La rândul ei, prietena acesteia inițial joacă rolul Salvatorului și chiar e convinsă că prin ajutorul dat își poate salva prietena. Fără să-și dea seama, devine Victimă la rândul ei. Iar cea care își ex­ploatează emoțional (și nu numai) cu bună știință prietena, dar și pe cei din jurul ei (în plan fizic sau online) devine Abuzator pentru aceștia.

Cum se întâmplă lucrurile în cazul Victimei

Victima se simte oprimată, neputincioasă, lipsită de speranță, furioasă pe cei care pot și care nu au probleme similare cu ale ei. Caută în permanență un salvator, încearcă să se agațe de cineva. Se eschivează de la a lua decizii, de la a-și rezolva problemele și de la a-și asuma resposabilități. Transmite subliminal: eu nu sunt bun, TU ești bun, ceilalți au noroc, numai eu NU. Desigur că toate acestea au în spate o traumă, pentru că am învățat că nu primim lapte decât dacă plângem. Ca adult, „plângem” ca să primim atenție și tot ceea ce avem nevoie. Dacă am ieși din acest rol, nu suntem si­guri că am mai avea atenția celorlalți și alegem în subconștient că mai bine nu schimbăm nimic din ceea ce ne provoacă suferință decât să nu ne fie sesizată exis­tența tristă. Mentalitatea de victimă se învață, se însușește, nu e genetică. Victima așteaptă validare pentru suferința ei, are nevoie de simpatia celorlalți. Victimele, în realitate, nu-și caută salvator, pentru că nu au ce face cu salvarea. Salvarea nu le e de folos. Odată salvate, nimeni nu-și va mai îndrepta atenția asupra lor și asta nu coincide cu tiparul după care funcționează. Ele se hrănesc din conflictul pe care îl gene­rează. Atâta se plâng, că la un moment dat vrei să le dai în cap. Sunt pesimiste, egoiste, împart oamenii în buni și răi, în salvatori și agresori. Victimele sunt ceea ce se cheamă „Drama Queen”. Ele pe scenă se simt cel mai bine,  cu toți ochii ațintiți asupra lor. Beneficiul acestui rol este că obțin ceea ce-și doresc fără să ceară efectiv. Verbele victimei sunt  „Nu pot”, „Nu știu”, pentru că în permanență nu caută soluții, ci doar scuze pentru a nu ieși din starea în care se află, stare care o ține în lumina reflectoarelor. Mottoul Victimei: „Săraca de mine!”

Salvatorul trăiește din viața Victimei

Pe de altă parte, Salvatorul se simte vinovat dacă nu-i salvează pe alții, deși face acest lucru fără ca cineva să-i ceară explicit salvarea. În acest fel ține victima depen­dentă de el și în subconștient așteaptă să eșueze în salvarea victimei, pentru că altfel rămâne fără „obiectul muncii”. Acesta trăiește de fapt viața victimei. Când vrea să-i salveze pe toți, de fapt auzim strigătul propriu de ajutor pentru a ieși din starea de neputință în care se află, adică pentru a fi salvat la rândul său. Nu i-ar plăcea să-și piardă statutul de băiat/fată bună. În plus, dacă își pierde victima, își pierde și statutul de persoană indispensabilă și nu i-ar plăcea așa nici atât, astfel că se dă peste cap să se autodepășească în permanență, caută felurite căi să fie de neînlocuit, pentru că așa își alimentează propria nevoie de atenție. Dacă devine foarte bun în rolul său, îi crește stima de sine, trecând astfel peste lipsa de atenție din copilărie. El transmite subliminal: „ Amândoi suntem buni, dar eu sunt mai bun ca tine, beneficiul fiind că eu par puternic, capabil „și pe deasupra sunt în avantaj față de tine”.

Abuzatorul spune: „E numai vina ta!!!”

Abuzatorul învinovățește, critică, menține victima în stare de oprimare, este mobili­zat de furie, are o atitudine rigidă și autori­tară, acționează ca un părinte critic pe prin­ci­piul „Tu ești rău, dar eu sunt bun”, be­ne­fi­ciul fiind că are întotdeauna drepta­te, el are puterea. Nu se dă în lături de la fo­lo­sirea șantajului emoțional: „Dă-mi tu mie ce am nevoie, că eu nu-ți dau ție ce ai nevoie”, în acest fel ținându-și victima într-un cerc vicios, pentru că aceasta speră că într-un final, dacă îi va da ce vrea, va obține și ea ceea ce are atâta nevoie. Teribil, veți spune, nu? Ca și victima, Abuzatorul vrea atenție și vrea ca nevoile lui să fie împlinite. Dacă nu i se împlinesc în plan emoțional, se răzbună în plan fizic și creează teroare, pentru că emoționalul îi e complet blocat. El nu a primit iubire de la mamă, nu a primit mângâieri, nu a fost luat în brațe, devenind copilul răzgâiat care spune „dacă nu-mi dai, mă răzbun!”. Agresivitatea lui ascunde frica de a nu se vedea cât e de vulnerabil. Atacând, își ascunde slăbiciunile și crede că mai bine e perceput ca fiind dur decât slab.

În ce situație din triunghiul puterii vă regăsiți?

Acum, credeți că dvs. nu vă regăsiți în niciuna dintre situațiile de mai sus, nu-i așa? S-ar putea…

Și totuși, dacă dați cuiva un sfat repetat fără ca acesta să vă fie cerut, dacă spuneți prietenilor ce au de făcut într-o anumi­tă situație, cum să-și crească copiii sau cum ar trebui să-i zică vreo două nerecunoscătorului ăluia de șef, dacă recomandați cuiva de la coadă la farmacie ce medi­cament să ia pentru alergie (așa cum mă trezesc eu făcând) atunci sunteți un abuzator, deși v-ați dori să fiți recunoscut ca salvator, primind laudele binemeritate. Dacă vă plângeți la nesfârșit, luni bune la rând, celei mai bune prietene că soacra nu vă respectă, că soțul nu vă sprijină, copiii sunt neascultători și nici învățătoarea nu e briliantă, atunci pe de o parte sunteți victimă în egală măsură în care sunteți abuzator. Victimă sunteți pentru că nu puneți limite foarte clare în relația cu soacra. Nu vă faceți timp să-i spuneți soțului cu calm și respect ce așteptați de la el și ce puteți da în schimb. Nu acordați suficientă atenție copiilor care au și ei nevoile lor. Nu vreți să recunoașteți că educația nu se face exclusiv la școală și că performanța copiilor dvs. e în legătură directă cu cei șapte ani de acasă. În loc să faceți toate acestea, alegeți să dați vina pe terți, fără să vă asumați responsabilitatea situațiilor. E mai simplu să nu țineți cont că cei cărora vă plângeți au și ei problemele lor și nu mai au nevoie de ale dvs. Și iată ce simplu e să deveniți abuzator! Dacă în tot acest timp, când nu vă rezolvați situațiile provocatoare din viața dvs., săriți cu sfaturi despre cum ar trebui verișoara să-și soluționeze neînțelegerile de la serviciu sau divergențele de opinie când e vorba de luarea unui credit, ați reușit să urcați pe podiumul de  Victimă, Abuzator și Salvator, varianta „câștigătoare” 3 în 1!

Situații în care rolurile devin legitime

Există câteva situații în care rolurile pe parcursul vieții în care ne regăsim sunt profund legitime. Iată câteva exemple:

Abuzator: Autoritatea care setează anumi-te limite în privința comportamentului ori este însărcinat cu respectarea unor reguli.

Victimă: O persoană care este calificată din toate punctele de vedere pentru o slujbă sau o promovare, dar acest lucru îi este refuzat din pricina rasei, sexului ori a religiei din care face parte.

Salvator: Cineva care ajută o persoană dezinteresat, care trăiește și acționează în direcția recâștigării încrederii în sine.

Poți lua legătura cu Ana-Delia Nica pe Facebook, pe pagina ei, UpgradeyourselfRo.

Sursa foto: Shutterstock