Într-o casă femeia are rolul păpuşarului meticulos care ţine frâiele şi dirijează cu atenţie toate acţiunile.
Femeia este cea care vede în ansamblu, are memorie de elefant aşa că nu uită niciodată să plătească facturile, să ducă gunoiul sau vreo zi de naştere, are programul pe toată săptămâna, weekendul planificat şi puterea de decizie. Bărbatul este cel care priveşte din fotoliu ca spectator pasiv şi aşteaptă „ordinele” pentru a le îndeplini cât mai bine cu putinţă.
Suntem indispensabile, controlăm fiecare colţişor, deţinem puterea, suntem superioare rasei masculine prin eficienţa cu care rezolvăm mai multe sarcini deodată, jonglăm cu timpul, ştim tot, nu uităm niciodată… toate acestea pot fi palpitante o perioadă. Adevărul este că privindu-ne în oglindă şi realizând cât de capabile suntem, ne gâdilă oarecum orgoliul de femeie cu caracter puternic.
Ce este sindromul puterii?
Noi considerăm că trebuie să facem totul. De cele mai multe ori preferăm să reparăm noi chiuveta sau să schimbăm un bec decât să apelăm la partenerul de viaţă şi asta pentru că ne-am obişnuit să gândim ” dacă nu le fac eu nu vor fi făcute şi oricum eu ştiu cel mai bine cum trebuie”.
Spre deosebire de femeie care are un simţ al răspunderii extrem de dezvoltat, bărbatul nu va şti niciodată când trebuie aruncat gunoiul sau când trebuie dezgheţat frigiderul. Asta nu însemană că nu-i pasă, doar că gena lui este construită altfel. El aşteaptă să i se spună ce să facă, cum şi când, altfel consideră că mai rău încurcă dacă intervine în treburile tale. Dacă de la început ai încercat să te descurci singură şi i-ai dovedit că te descurci de minune, nu te aştepta ca el să se implice odată cu trecerea timpului, ba din contră, se va baza că tu le faci mai bine şi se va eschiva de cele mai multe ori.
Bărbatul cedează cu uşurinţă puterea femeii pentru că de cele mai multe ori nu se pricepe să întreţină o casă. Nici femeia nu ştie, aceste cunoştinţe se dobândesc odată cu experienţa şi de cele mai multe ori el este menajat de astfel de responsabilităţi.
Acest stil de viaţă va deveni din ce în ce mai obositor şi mai frustrant şi astfel veţi fi predispuşi discuţiilor sau certurilor explozive, relaţia sexuală se va răci considerabil, te vei simţi neajutorată, istovită, singură în problemele cotidiene, dar mai ales cel mai acut vei simţi că iubitul tău nu apreciează nimic din ceea ce faci. La rândul tău vei fi etichetată drept o iubită cicălitoare şi mofturoasă, iritabilă şi stresantă. Conversaţiile se vor transforma în ţipete şi argumentări violente, între voi vor fi tensiuni şi cu timpul veţi evita să petreceţi timp unul cu celălalt pentru că asta presupune alte certuri şi polemici. > Trucuri pe care să le foloseşti pentru egalitatea în cuplu
Renegocierea aşteptărilor şi responsabilităţilor Treci peste furie, nervi şi sentimentul nedreptăţii şi începe o conversaţie calmă cu argumente solide şi de bun simţ. Găsiţi soluţii împreună pentru rezolvarea problemelor dintre voi. Nu te aştepta la o schimbare bruscă, ci ia-o uşor-uşor cu baby steps.