Ştii că mâţa blândă zgârie rău nu? Dar mai sunt şi excepţii. Ce legătură are asta cu sexul şi religia? Citeşte şi o să afli! Când într-o discuţie sexul, moralitatea şi religia se întâlnesc e clar: se vorbeşte despre cât de acceptat este sexul în familiile religioase. Mi-am propus să mergem mai departe de atât şi să aflăm totul despre ceva mult mai puţin discutat: cum fac sex femeile sau fetele religioase.
Mai întâi… tentaţia
Pentru o femeie religioasă, să aibă o relaţie cu un bărbat nu este interzis, dar Biserica te sfătuieşte să nu sari din relaţie în relaţie, cel cu care ai o relaţie de lungă durată să fie şi soţul tău şi neapărat, să fii virgină până la căsătorie. Să presupunem că femeia în cauză respectă asta dar, hormonii, instinctele native şi curiozitatea îi dau târcoale din ce în ce mai tare. Rezistă.
Apoi…nevoia
La un moment dat, deşi asta nu înseamnă trădarea convingerilor morale sau religioase, fata respectivă chiar ajunge să simtă nevoia activităţii sexuale din motive pur anatomice şi hormonale. Chiar nu are legătură cu religia şi, prea puţine reuşesc să se ţină de cuvânt în momentul în care se dă lupta între ceva moral şi spiritual şi ceva fizic, palpabil.
Spre sfârşit… varianta de mijloc
Deşi pentru unele persoane este greu de crezut, peste 50% dintre fetele religioase aleg variante sexuale de mijloc. Mai exact? Petting (sex doar cu atingeri, fără penetrare), sex anal sau sex oral. Deci fac sex, dar rămân virgine, deşi nu prea te mai poţi numi virgină nici când recurgi la formele acestea de sex, mai ales la sexul oral.
Şi acum are mult mai mult sens ce spuneam mai sus – mâţa blândă zgârie rău, dar mai sunt şi excepţii. În final, pentru fata religioasă există 3 direcţii: din diverse motive, nu mai rezistă şi face sex; după căsătorie, face sex dar îi lipsesc intuiţia sexuală şi informaţiile potrivite; după căsătorie, face sex dezinhibată pentru că nu mai are limite şi pentru că încearca tot ce i-a trecut prin cap când nu putea să facă sex.
Cum face sex o femeie religioasă?
Dacă este femeia cu inhibiţii şi întrebări sexuale, face sex mai mult îmbrăcată, are temeri, se gândeşte mereu ce o să spună partenerul dacă are şi ea iniţiativă în pat, nu se dezlipeşte de poziţiile sexuale clasice şi atinge cu greu sau deloc orgasmul. În concluzie, face sex ca o femeie supusă şi lipsită de imaginaţie. Asta se poate schimba, dar în timp.
Femeia dezinhibată în schimb, este preocupată de propria sexualitate şi conştientă că face parte din viaţa ei, la fel ca şi religia. De multe ori îşi găseşte un echilibru propriu între religiozitate şi sex, fiind aproape la fel de fidelă amândurora. Îşi încearcă cu răbdare toate sau aproape toate fanteziile sexuale din vremea când nu putea să facă sex, îşi răsfaţă corpul cu produse de îngrijire, are grijă să arate bine şi să fie o prezenţă plăcută, dar fără să iasă prea tare în evidenţă.