Micul dejun la pat, un cadou fără vreo ocazie specială, un bileţel drăgăstos şi să-i strângi şosetele de prin casă – semnele tale de iubire către el.
După un timp de convieţuire, atunci când noul nu mai e nou şi fluturaşii şi-au luat zborul spre alte stomăcele, apare o dulce-amăruie realitate a oricărui cuplu: obişnuinţa. E dulce pentru că deja nu-ţi mai faci probleme că el te iubeşte, că te-a ales pe tine, că e al tău; e amăruie pentru că deja ştii că el e dezordonat şi uituc şi că îi place fotbalul un pic mai mult decât te-a lăsat să înţelegi la început şi că tabieturile lui sunt vitale. Ce se întâmplă cu dragostea? Ei bine, e nevoie să fie menţionată, menţinută şi demonstrată. Îmi pare rău pentru idealiste, dar e purul adevăr. Aşa cum noi femeile avem nevoie de dovezi de iubire şi apreciere, e valabilă şi reciproca. Aşadar, cum îi arăţi că îl iubeşti?
Principiul egalităţii
Ne place să ne considerăm egalele bărbaţilor – putem avea funcţiile lor, responsabilităţile pe care le au ei, putem să şi întemeiem familii fără ei. Cu toate astea, ne aşteptăm ca ei să ne cucerească şi să continue „curtenirea” încă mult timp după ce s-a produs vraja. Ceea ce nu-i prea corect: dacă e adevărat că e vorba de doi oameni într-o relaţie, atunci e clar că trebuie să existe o reciprocitate a demersurilor, vorba cântecului: „jumătate eu, jumătate tu”. Aşa că, potrivit principiului egalităţii, e cazul ca amândoi să contribuiţi în mod egal la menţinerea relaţiei. Poate una dintre cele mai des întâlnite „erori” relaţionale este tocmai aceea că ne aşteptăm ca dragostea să fie suficientă. Adevărul e că dragostea e doar scânteia care aprinde bateria, dar care nu o poate face să funcţioneze la nesfârşit, e nevoie de combustibil şi de oarece acţiune mecanică pentru ca bateria să alimenteze motorul şi să pună toată maşina (relaţia) în mişcare. În absenţa acestor acţiuni, maşina stă pe loc şi, cel mai probabil, rugineşte. Un mod de menţinere a relaţiei este tocmai a face apel la semnele de iubire.
Ce-i place lui
Deşi există probabil o serie de lucruri care sunt cumva general valabile pentru a sugera apropierea, cum sunt suprizele culinare (micul dejun la pat, pregătirea unei cine, un desert preferat, bileţelele sau scrisorile de dragoste, declaraţiile spontane), există şi diferenţe.
În esenţă, forma în care se fac semnele de iubire nu e esenţială; regula de bază este doar respectarea preferinţelor şi particularităţilor persoanei dragi. Asta înseamnă, evident, să ţii cont de ce îi place, cum îi place şi, mai ales, ce nu îi place iubitului tău (de la surprize până la culori, contexte şi persoane). Spuneam că poate încă mai importantă decât forma este direcţia în care se face. Femeilor le plac dovezile de iubire care „spun” lucruri despre farmecul nostru feminin („cea mai cea”) şi despre stabilitatea relaţiei („eşti singura, aleasa, iubita mea” etc.). Bărbaţii au nevoie de dovezi care să le confirme masculinitatea. Asta se traduce în laude pentru ceea ce face el (de la cât de priceput e într-ale reparaţiilor şi până la ce bine joacă tenis) şi pentru ce a făcut (performanţade a te fi cucerit pe tine, pentru instinctul lui de vânător). Pentru el, un semn de iubire poate fi aprecierea ta faţă de el exprimată într-un grup de prieteni, unde îşi poate confirma masculinitatea.
Mergi direct la ţintă!
Deşi semnele de dragoste sunt ceva destul de personalizat, e bine să respecţi câteva reguli de bază Un semn de dragoste trebuie să transmită apreciere. Nu uita să îi mulţumeşti pentru toate lucrurile pe care le face pentru tine. Afecţiunea e un alt ingredient esenţial pentru semnul de dragoste, fie doar o simplă atingere, o îmbrăţişare, un sărut.
Dimensiunea materială nu e nici ea de neglijat. Nu înseamnă neapărat ceva scump, înseamnă ceva concret – de la hârtia pe care o alegi pentru a scrie un bileţel de amor şi până la a-i cumpăra ceva ce îşi doreşte – concretul contează.