Rasul sanatos tine medicul departe

Putina istorie „vesela”…

Un pasaj biblic spune ca „Un suflet vesel este benefic precum un medicament, iar o inima trista imbolnaveste”…
   – secolul XIV – Chirurgul francez Henri de Mondeville folosea terapia prin ras pentru a-si ajuta pacientii sa se recupereze mai repede dupa operatie. El sugera vizitele rudelor si prietenilor care faceau glume si inveseleau bolnavii.
   – secolul XVI – Robert Burton, preot si carturar englez, folosea rasul drept antidot impotriva melancoliei
– secolul XVI – Martin Luther a folosit terapia prin ras pentru a ajuta oamenii sa depaseasca depresiile. Ii sfatuia sa nu se izoleze de cei din jur, atunci cand sunt suparati, ci sa stea cat mai mult in preajma oamenilor care ii binedispun
   – secolul XVII – sociologul Herbert Spencer folosea umorul drept metoda de eliberare a tensiunilor
   – secolul XVIII – filozoful german, Immanuel Kant, a folosit umorul pentru restabilirea echilibrului psihic
   – secolul XVIII – medicul englez, William Battie pleda pentru terapia prin ras pentru tratarea bolnavilor
   – secolul XX – terapiile prin ras (moderne) dateaza inca din anul 1930, cand, in spitalele din SUA, erau adusi clovni, pentru a inveseli copiii bolnavi de poliomielita
   – secolul XX (1972) – medicul american Hunter „Patch” Adams a fondat Institutul Gesundheit, un spital in care domneau glumele, prietenia si buna dispozitie.
   – secolul XX (1979) – Norman Cousins a publicat cartea „Anatomia bolii”, bazata pe experiente personale: el suferise de spondiloza anchilozanta si a decis sa faca terapie prin ras, vizionand episoade din emisiunea „Candid Camera” si filme Marx Brothers. El a realizat ca zece minute de ras, il scuteau de doua ore de durere, din cauza bolii.
   – secolul XX (1998) – terapia prin ras a fost readusa la viata de fimul „Patch Adams”(bazata pe povestea meducului), cu Robbin Williams, in rolul principal.

Mai multe motive sa razi…

1. Cuplurile in care se rade, la unison, cel putin 10 minute pe zi comunica mai bine si sunt mai stabile. Rata divorturilor este de patru ori mai mica in cazul acestor cupluri, fata de cele in care partenerii rad o data pe saptamana sau mai rar.
   2. Copiii din familiile in care se rade zilnic se dezvolta mental si afectiv mai repede, au rezultate scolare mai bune si o mai mare incredere in ei decat cei din familiile mai sobre.
   3. Oamenii cu simtul umorului dezvoltat si cei care privesc problemele cu optimism, sunt mai putin predispusi la bolile de inima, in comparatie cu cei care vad, de obicei, partea goala a paharului.
   4. Doua sedinte a cate zece minute de ras pe zi, duc la imbunatatirea starii de sanatate a bolnavilor de gastrita, diabet, dischinezie biliara sau hipertensiune arteriala. Cele mai mari efecte s-au observat la bolnavii de diabet, care in urma sedintelor de ras colectiv, nu doar ca si-au redus glicemia, ci au reusit sa o stabilizeze pe perioade lungi.
   5. Rasul nu ingrasa. Desi nu poate inlocui exercitiile fizice, rasul slabeste. Cercetatorii de au descoperit ca rasul ajuta la arderea caloriilor, dar pentru rezultate vizibile trebuie sa radem cel putin 15 minute in fiecare zi, timp de un an, pentru a pierde doua kilograme.

Club de ras

La Cluj, s-a infiintat prima „rasoteca” din Romania. De doua ori pe saptamana, oameni de toate varstele merg acolo pentru a uita de problemele de peste zi, de certurile din familie sau de la serviciu. Totul se face dupa indicatiile unui lider de grup.

Una dintre tehnici se numeste „rasul biciclistului”. Oamenii isi inchipuie ca se afla pe o bicicleta si ajung la linia de sosire inaintea celorlalti concurenti. Suficient pentru a face haz de codasi. Dar sunt si alte feluri de ras: rasul uriasului vesel, al inotatorului, al fetitei vesele, al schiopului.

Fiecare tip de ras solicita in mod diferit organismul. Acesta este, de altfel, si unul din scopurile rasului: de a face „masaj interior” organelor si de a tonifia, impreuna cu miscarea propriu-zisa, intregul organism. Tehnicile folosite elimina tensiunea nervoasa, prin scaderea nivelului de cortizon (hormonul stresului).