Mami, spune-mi o poveste!

.

E refrenul pe care il auzi in fiecare seara Cum te descurci? Repeti, pentru a mia oara „Punguta cu doi bani”, iar odorul tau te verifica, cu o atentie de corector, sa nu schimbi nici un cuvintel?
Sau te pune sa inventezi adhoc o poveste cu „un porc, un licurici si o coronita de aur” sau alte trei obiecte/fiinte aleatoare?

Nici nu banuiai, pe vremea cand il adormeai cu un simplu „nani, nani”, cat de complicate devin lucrurile. Fiindca povestile sunt mult, mult mai importante decat isi imagineaza cei mai multi dintre parinti.

Daca vrei, sunt mici softuri pe care le incarci pe hard-ul gol care e creierul copilului tau. Ele ii formeaza unele dintre cele mai adanci conceptii si principii pe care le va avea in viata. Depinde exclusiv de tine ca acestea sa fie bune si folositoare. Si sa contribuie la sanatatea lui psihica, emotionala si comportamentala.

Povestea care modeleaza

Ziua, in parc, ii spui sa nu fie egoist si sa isi imparta jucariile cu altii. Mesajul va fi receptat de catre emisfera sa stanga, rationala, analitica. Seara insa, ii spui povestea printului care n-a vrut sa gazduiasca o batrana cersetoare in castelul lui, iar ea s-a dovedit a fi o zana care l-a vrajit sa fie bestie pana cand va invata sa iubeasca. Sau cum baba n-a primit nici un galben de la mos, fiindca nici ea n-a vrut sa-i dea niciun ou.

Povestea se adreseaza mai mult mintii inconstiente, activand emisfera dreapta care se ocupa cu creativitatea si cu integrarea experientelor. Sa nu te surprinda daca povestea de seara va fi mai eficienta in modelarea comportamentului sau, mult mai mult decat dojenile de peste zi.

Psihoterapeutii insisi folosesc foarte mult „povestile terapeutice”, acele metafore cu rol educativ, care provoaca o experienta emotionala corectiva. Nu ii explica fetitei tale ca trebuie sa fie harnica si saritoare. Spune-i doar „Fata babei si fata mosului” pana o invata pe dinafara!

Creanga in loc de Cartoon Network

Ne trebuie mult discernamant pentru a sti ce povesti sa spunem copiilor. Solutia? Pariaza pe clasici! Cu cat o poveste e mai veche, cu radacini in folclorul popular, cu atat e mai valoroasa pentru copil. Chiar si daca noi insine ignoram semnificatia elementelor ei, Lovinescu sau Eliade ne asigura ca mesajul se „prinde” si actioneaza unde trebuie.

Chiar daca razbunarea caprei pare cruda, iar povestea in sine tragica, bazandu-ne pe simbolismul ei ascuns putem spera ca e mai folositoare decat o batalie intre roboti privita la televizor.

Pentru copiii de pana la 6-7 ani exista o demarcatie foarte subtire intre real si ireal, si de aceea odata cu povestea ofera-i si o explicatie cat de cat. Si subliniaza-i ca… asa e in povesti! Ca fetita ta sa nu sarute broscoii curioasa daca se vor transforma in printi si nici baietelul tau sa nu incerce sa zboare ca Peter Pan, cu faina pe post de praf de zane!

Chiar daca peste zi sta cu bona sau cu bunica, merita sa „bati in cuie” cele cateva minute petrecute impreuna, inainte de culcare. Lasa-le sa devina magice. Lasa-le sa fie legatura voastra speciala. Si profita la maximum de ele!
Deci… cum era povestea aceea?…  

Consultant de specialitate, psihoterapeut Gabriela Marin.

Foto: Northfoto

Google News Urmărește-ne pe Google News

PE ACELAȘI SUBIECT
   
Primești pe e-mail cele mai importante articole apărute pe Unica.ro!
Abonează-te la newsletter
buton