Hai să rămânem prieteni! Sau… nu?

Este o idee bună să rămâi în relații cu ex-iubitul sub ‘”umbrela” amiciției sau este mai bine să mergi mai departe, fără să privești înapoi? Sau, dacă amândoi decideți că relația voastră va continua într-o frumoasă prietenie, de ce anume e bine să țineți cont? Ne răspunde Ștefania Voia, psihoterapeut, psiholog@stefaniavoia.ro, www.stefaniavoia.ro

A trece printr-o despărțire este de multe ori un parcurs mai greu, care ne pune în contact cu propriile răni emoționale. Indiferent de contextul separării, o integrare sănătoasă a celor întâmplate necesită momente de reflecție, clarificări a ceea ce s-a întâmplat și a impactului celor petrecute, la nivel emoțional. Dacă vom continua să avem o relație cu fostul partener, tipul acestei relații, precum și regulile ei, sunt aspecte ce țin de mai mulți factori.

Motivul despărțirii

Un aspect foarte important în decizia de a continua o relație de prietenie sau nu cu fostul iubit sau soț depinde de ceea ce a condus către despărțire. Atunci când cei doi parteneri au avut o relație îndelungată, atunci când si-au aliniat valorile, principiile, seturile de convingeri ale unuia cu ale celuilalt, aceștia au pornit pe un drum comun. Fiecare relație în parte evoluează iar odată cu ea și cei doi indivizi la nivel personal. Ritmurile fiecăruia pot diferi iar la un anumit moment pot apărea interese diferite, nevoi diferite care să-i aducă pe parteneri la o bifurcație în fața căreia pot alege ca drumurile lor să se despartă. Despărțirea poate surveni ca o consecință a acestor lucruri și poate reprezenta în această situație o decizie matură, recunoscând beneficiile pe care amandoi le-au avut până în acel moment unul de la altul și de la relație.
In această situație, continuarea legăturii printr-o relație amicală, poate fi o decizie bună, atâta timp cât amândoi își doresc acest lucru și sunt dispuși să traverseze perioada de acomodare la noul context relațional. Spun asta pentru că acest nou context poate presupune schimbarea unor reguli, a nevoilor fiecăruia și poate genera o cu totul altă dinamică între cei doi.

Trauma infidelității
Dacă separarea vine din partea celui trădat, o relație de prietenie ar fi posibilă doar în situația în care acesta ar prelucra trauma infidelității și ar integra evenimentul într-un mod sănătos, adică conectându-se la emoțiile sale, exprimându-le și restabilind în interiorul său o stare de echilibru. Asta poate să însemne a aceepta cele petrecute, separarea și a merge mai departe alături de un alt partener. Fără o procesare sănătoasă, dorința de a păstra o prietenie poate fi mai puțin autentică, iar aici mă refer la o dorință ascunsă de răzbunare, poate printr-o atitudine intruzivă în noua relație a fostului. Sau, cel trădat se poate afla într-o stare de negare, a propriilor sentimente de anxietate, furie iar atunci perspectiva prieteniei poate să ofere acea zona confortabilă, a iluziei ca partenerul este încă prezent. Astfel acesta se apără de o schimbare majoră din viața sa printr-un mecanism de apărare de tipul evitare. Ceea ce încearcă să evite este tocmai contactul cu stările sale, cu rănile provocate în interior, dintr-o teamă generată de gândurile negative legate de situație.
Dacă dorința de prietenie este însă dorită de cel infidel, este important de sondat și clarificat dacă este o dorință derivată dintr-o zona sănătoasă, după conștientizarea motivelor legate de infidelitate, a clarificării nevoilor din prezent, sau dintr-un sentiment de vinovăție. Acest sentiment îl poate determina pe cel infidel să considere în mod eronat că este de datoria sa să-i aline suferința partenerului trădat sau se poate simți inconștient responsabil să asigure o continuitate a relației sub forma prieteniei. Atunci când motivele despărțirii sunt legate de abuz, indiferent de forma pe care o are acesta, o relație de prietenie este greu de conceput, depinzând firește și de gradul de gravitate a abuzului.

Nevoile emoționale ale fiecăruia

Decizia de a avea o prietenie cu fostul partener este bine să survină în urma unei clarificări a ceea ce avem nevoie în acel moment, din punct de vedere emoțional. Iar asta o putem face după ce ne dăm voie să trecem prin toate emoțiile pe care le simțim în perioada de după despărțire, fără să le înăbușim sau să încercăm să le evităm sub diverse forme.
Este normal să fim triste, poate descurajate, îngrijorate, deznădăjduite sau furioase. Trăind aceste emoții firești este felul în care resimțim despărțirea și ne transmite ceva important despre ceea ce s-a produs în interiorul nostru. Numai dacă ne acordăm atenție vom afla care sunt nevoile noastre din acel moment. Este important să ne exprimăm emoțiile, bineînțeles fără a pricinui altora suferință, însă exprimarea ne ajută să integrăm lucrurile, să vindecăm rănile și să diminuăm starea de disconfort.
Ceea ce este benefic înaitea deciziei de a rămâne prieteni este să ne dăm spațiul de care avem nevoie, distanța care să ne ajute să ne adaptăm la noua situație. Dacă relația cu fostul partener se continuă sub aparența unei prietenii, la puțin timp după despărțire este posibil ca noi să nu fi avut acel spațiu necesar pentru a ne distanța sănătos de trecut, a integra experiența și a merge mai departe. Continuarea relației sub umbrela prieteniei nu ne oferă condițiile adaptării la realitate, ci ne poate ține ancorate de aceeași persoană. Teama de pierdere a relației este una des întâlnită care poate deriva din sentimente de abandon, deficiență, neîncrederea în găsirea unui alt partener sau a faptului că merităm să fim cu adevărat fericite.

Contextul actual
Este bine ca hotărârea de a transforma vechea relație de cuplu într-o prietenie să aibă în vedere contextul prezent al fiecăruia: avem o nouă relație de cuplu? Fostul partener are o nouă relație? Care sunt limitele noii relații de prietenie și cât de mult afectează actualul cuplu pe care îl avem sau pe noul partener? în situația în care doar fostul are o nouă relație, cât de benefic este pentru noi o prietenie cu el? Prietenia înseamnă implicare emoțională si contact. Până unde ne este confortabil să ne implicăm emoțional?
Prietenia autentică bazată pe mentinerea unor beneficii din fosta relație (dacă considerăm că sunt importante de menținut) poate veni după ce ne procesăm propriile trăiri și ne înțelegem cu adevărat.
Răspunsurile la întrebările de mai sus sunt diferite în funcție de fiecare persoană în parte. Ceea ce poate deranja pe cineva, poate fi tolerat sau acceptat mai ușor de către o alta. Reacțiile emoționale sunt subiective și depind de experiențele de viață pe care fiecare dintre noi le-a trăit în trecut. În urma lor, ne-am ales cu propriile credințe iar acestea ne creează scenariile de viață și determină deciziile și comportamentele pe care le adoptăm.
Este important să ne sondăm aceste credințe, să vedem cât de funcționale sunt ele în aceste contexte, să le păstrăm și să ne armonizăm la cele benefice, iar pe cele disfuncționale să le înlăturăm.

Foto: Pixabay