Mulți zic că gelozia este un semn de dragoste, dar, ne atenționează psihologul, această idee este falsă.
Nu duce decât la tensiuni nedorite, nefericire și poate chiar la despărțire. Dacă şi tu suferi de această „boală”, află cum se „tratează”.
Relațiile de cuplu, ca și orice altă legătură, funcționează cel mai bine atunci când se bazează pe încredere și cei doi petrec împreună momente plăcute, mai degrabă decât atunci când interacțiunile dintre parteneri sunt tensionate. Ți se pare de la sine înțeles? Atunci de ce ai considera gelozia un condiment absolut necesar într-o căsnicie?
Ce ai de făcut
► Nu este bine să îți reprimi sentimentele, dar nici să ți le exprimi prea zgomotos. Când poți, retrage-te pentru câteva momente într-un loc liniștit și conștientizează ceea ce simți și ce gândești. ► Pentru a învinge gelozia, observă cum apare și ce evenimente o declanșează. Analizează gândurile și emoțiile pe care ți le trezește și, apoi, găsește argumente raționale împotriva ei. ► Fii realistă! Pune-ți întrebări, cum ar fi: „Persoana aceea chiar este o amenințare pentru mine? Ce dovezi am? Ceea ce simt sau exprim aduce ceva bun relației mele? Am ceva de învățat de aici?” ► Iubește-te pe tine însăți. Dacă vei învăța să îți cunoști cu adevărat calitățile și să îți accepți defectele, te vei simți mult mai bine în pielea ta și nu vei mai fi geloasă. ► Nu te mai compara cu altele. Fiecare femeie este unică și frumoasă în felul ei. Dacă ai o conformație mai solidă, nu îți dori să fii silfidă și fii sigură că partenerul tău te apreciază așa, altfel nu te-ar fi ales pe tine.
PORTRET-ROBOT DE OTHELO FEMININ
„Femeile care sunt geloase au o stimă de sine scăzută, complexe de inferioritate, probleme cu libidoul. Se subevaluează și au nevoie de o confirmare continuă. Sunt dependente afectiv. Multe dintre ele au o imagine parentală deformată, cauzată de lipsa tatălui sau de anumite defecte ale acestuia. Fiecărei femei care vine la mine cu această problemă îi spun că este valoroasă, că, în măsura în care se va respecta pe ea însăși, o vor respecta și ceilalți, îi spun că nu este singura care se perpelește așa și, mai ales, că se poate vindeca. Una dintre clientele mele credea că nu se va vindeca niciodată. Suferea teribil și-și chinuia și partenerul de viață. Acesta dezvoltase un comportament de apărare, la fel de distructiv ca gelozia soției. Ajunseseră să se mintă, doar de teamă că celălalt nu va suporta adevărul. Amândoi se purtau neautentic și acest lucru măcina relația. Ceea ce făceau ei era să-și proiecteze temerile personale asupra celuilalt. Pe măsură ce terapia avansa, pacienta și-a conștientizat propria valoare, a învățat să recunoască sentimentele partenerului și să îl întrebe, nu să presupună ce gândește el. În mintea ei, exista un tipar masculin greșit, cel al tatălui, care mereu lipsea de acasă, iar, în puținele momente în care era prezent, era beat. După un timp, femeia a învățat că nu toți bărbații se comportă așa și că este greșit să îți judeci partenerul după bagajul tău emoțional. În urma acestor schimbări, relația cu soțul s-a îmbunătățit semnificativ și au putut să se bucure din plin de viața lor împreună”.