Dependenţa de sex: pretext sau boală?

.

Dependenţa de sex este o afecţiune la modă. Unii se etichetează astfel pentru a justifica un comportament iresponsabil, în timp ce alţii nu ştiu dacă suferă de ea.
Aşadar, este foarte important să faci diferenţa dintre boală şi moravuri uşoare.

Un pretext la îndemâna oricui

Actorii Michael Douglas şi David Duchovny au declarat că sunt dependenţi de sex. S-au şi internat pentru a se trata de această afecţiune. Publicaţia britanică timesonline.co.uk se intreabă dacă cei doi bărbaţi frumoşi, bogaţi şi faimoşi sunt cu adevărat incapabili de a rezista tentaţiei sau folosesc depedenţa de sex ca pe o scuză deoarece au dat curs tuturor oportunităţilor ieşite în cale.

„Principala preocupare în diagnosticare este să depistăm unde este vorba despre un comportament impulsiv sau o gândire promiscuă şi unde începe cu adevărat dependenţa de sex”, subliniază Philip Hopley, psihiatru şi specialist in tratarea dependenţei.

Unele persoane se agaţă de această boală pentru a justifica un comportament iresponsabil. Folosirea depedenţei de sex pe post de scuză are, totuşi, un efect pozitiv în ceea ce priveşte mentalitatea.

„Astfel, se alungă caracterul tabu al acestei noţiuni, iar oamenii care suferă intr-adevăr de dependenţa de sex vor avea mai mult curaj să caute ajutor specializat”, crede Hopley.

Libido sau dependenţă?

Libidoul diferă de la om la om. Cum influenţează libido-ul diagnosticarea dependenţei de sex? Psihoterapeutul Phillip Hodson aseamănă dorinţa de a mânca cu dorinţa de a face sex. Natura doreşte ca noi să facem sex pentru a avea copii şi ne-a înzestrat cu libido, iar pentru a trăi, ne-a dat senzaţia de foame.

” La fel ca şi în cazul foamei, nu putem să ne declarăm depedenţi în faţa unei nevoi date de natură. Care este remediul pentru a ne opri din procreere şi mâncat?”, se întreabă Hodson.

Depedenţa de sex ascunde probleme mai grave

Definirea unor parametrii de normalitate în ceea ce priveşte sexul nu poate fi realizată. Este greu să deosebeşti o viaţă sexuală sănătoasă de una condusă de o depedenţă.

Robert Weiss, fondatorul Institutului de Recuperare Sexuală trasează o limită clară. Spre deosebire de sexul integrat în cuplu pentru înfrumuseţarea relaţiei, depedenţii se folosesc de sex pentru a face faţă unor sentimente precum plictiseala sau anxietatea. Totodată, îl practică pentru a se simţi importanţi, doriţi şi puternici.

„Dependenţa de sex nu este determinată de o anumită frecvenţă sau formă a actului sexual, ci este definită de sentimentele şi activităţile care înconjoară viaţa sexuală a celui afectat”, crede Weiss.

Depedenţa sexuală „propriu-zisă” se manifestă în felul următor: suferindul se gândeşte în mod obsesiv la sex, îl practică atât de des încât apar probleme în relaţia de cuplu sau în carieră, şi, mai ales, nu se poate opri din a întreţine relaţii sexuale indiferent de consecinţe.

„Totuşi, aceste simptome izvorăsc din probleme mai profunde, precum schimbări bruşte de dispoziţie, comportament obsesiv-compulsiv, tulburări de personalitate şi, chiar deteriorare mentală. De multe ori, alcoolul şi drogurile coexistă cu depedenţa de sex”, precizează Hopley.

Foto: Shutterstock

Google News Urmărește-ne pe Google News

PE ACELAȘI SUBIECT
   
Primești pe e-mail cele mai importante articole apărute pe Unica.ro!
Abonează-te la newsletter
buton