De ce ni se par mai tentante vitrinele magazinelor când este gol cardul şi nu ne face nimic cu ochiul când stăm bine cu bugetul? Simplu, indiferent de domeniu,…
… instinctiv ne dorim ce nu putem avea. Iată cum explică psihologii acest mecanism în care acţionăm pe muchie de cuţit.
„Motivaţia de a ne da jos din pat dimineaţa este construită din dorinţele noastre”, potrivit autorului Marsha Sinetar. În ciuda deceniilor de studii, încă nu ştim de unde izvoresc dorinţele noastre, admite sociologul Dalton Conley.
Chiar dacă putem prezice ce ne dorim în anumite situaţii, cum ar fi un tort de ciocolată în ziua nunţii, nu ştim de unde vin aceste inclinaţii, cum ar fi afinitatea pentru ciocolată şi nu pentru vanilie în viaţa de zi cu zi.
Cu cât un lucru este mai inaccesibil, cu atât devine mai dezirabil
Până în prezent psihologii oferă două explicaţii care sprijină această teorie. Cele două se bazează pe faptul că dorinţa de a avea ceva inaccesibil este practic o dorinţă utopică, nu una realistă.
O dorinţă utopică, precum a face sex cu şeful sau a câştiga la loto, este mult mai incitantă, pentru că stimulează limitele propriei imaginaţii. Îţi imaginezi cum imposibilul se produce şi trăieşti o exaltare pe care dorinţa de a avea ceva tangibil nu ţi-o oferă.
Cea de-a doua explicaţie se referă la modul în care asociem dorinţa utopică cu o „treabă neterminată”. Atunci când vrei ceva ce ştii că poţi obţine, trăieşti cu senzaţia muncii duse la bun sfârşit. În celălalt caz apare motivaţia de a termina un lucru, de a transforma dorinţa utopică, într-una realistă. Doar atunci încetăm să ne mai dorim cu ardoare acel lucru.
Un exemplu este cel cu vitrinele magazinelor. Dacă ţi-a intrat salariul pe card dorinţa a devenit brusc realistă, aşa că nu mai trăieşti cu senzaţia muncii neterminate. Ştii că poţi intra în magazin şi poţi achiziona orice produs, aşa că dispare dorinţa arzătoare. De aceea nu vezi lucruri tentante în vitrină atunci când ai bani.
Mai apoi, psihologii adaugă faptul că, până la un punct, un lucru, cu cât este mai greu de obţinut, cu atât pare mai demn de atenţia noastră. De aceea vrem ce nu putem avea. Nu-i de mirare că indiferenţa te face atât de atractivă în ochii sexului opus. Totul până la un punct, căci există şi reversul medaliei.
Când încep să nu ne mai atragă lucrurile inaccesibile
Psihologii spun că motivaţia este maximă atunci când există un amestec între dorinţele utopice şi cele realiste.
De exemplu, deşi strategia cu indiferenţa şi-a dovedit succesul în a atrage atenţia cuiva, dacă vei continua jocul aşa, la un moment dat celălalt se va da bătut, de aici şi reversul medaliei. După ce dorinţa utopică s-a instalat, îţi imaginezi imposibilul şi începi să cauţi modalităţile prin care să transformi situaţia într-una realizabilă. Dacă nu le găseşti după un timp, te vei deziluziona, pentru că nu vrei să investeşti efort la infinit fără vreun rezultat concret. Acesta este momentul în care dorinţa devine din utopică, nerealistă, deci nu mai suscită interesul.
Ce poţi face când vrei ce nu poţi avea
Faptul că îţi doreşti ce nu poţi avea denotă că lipseşte ceva în viaţa ta. Psihologii te sfătuiesc să cântăreşti ce ai deja, dar şi ce îţi doreşti. De multe ori aceste două noţiuni se exclud. Când obţii acel lucru pe care nu îl ai, de regulă pierzi altceva. Vrei o aventură cu iubitul prietenei tale? Îţi vei îndeplini fantezia cu preţul prieteniei.
Analizează întotdeauna preţul şi vezi dacă te costă prea mult sau merită investiţia. Abia atunci când cunoşti toate datele problemei şi ştii care este riscul, poţi lua iniţiativa, fără urmă de regret.
Foto: Shutterstock