Nu uita că fiecare sfârşit e un nou început, care te poate duce pe un drum mai bun decât cel de dinainte.
„Lucrurile mergeau atât de bine între noi, încât mă şi vedeam la Starea civilă, înconjurată de cei dragi, zicând un «Da» gâtuit de emoţii”, ne scria Saviana D., o cititoare din Bucureşti. „Astăzi, lucrurile au luat o întorsătură neaşteptată pentru noi şi toate visurile frumoase ale trecutului în doi s-au transformat în amintiri dureroase. (…) Au trecut şapte luni de la despărţirea noastră şi, cu toate astea, încă nu pot spune că mi-am revenit sau că accept ce mi s-a întâmplat.”
El te făcea să te simţi mai frumoasă şi mai bună şi totul părea mai uşor şi mai simplu alături de el. Sau poate că, dimpotrivă, ai crezut în el, i-ai dat totul, fără să stai pe gânduri, şi ai descoperit că era de fapt altfel decât îl vedeai tu. Şi într-un caz, şi în altul, sentimentele de tristeţe, chiar de furie, senzaţia de dezamăgire sunt absolut fireşti. Odată cu dispariţia lui din viaţa ta eşti stăpânită de sentimentul că ai dat greş, că totul este pierdut, şi de teama că vei rămâne singură, că nu vei mai reuşi să găseşti pe cineva care să te înţeleagă şi să te accepte aşa cum eşti.
„Unde am greşit? Ce ar fi fost dacă…?”
În următoarea etapă, începi să cauţi explicaţii, să descoperi vinovatul de cele întâmplate, să te întrebi cum ar fi fost dacă… E bine să analizezi lucrurile, atâta vreme cât înveţi ceva din asta şi nu devii nostalgică. În loc să-ţi plângi de milă, să dramatizezi la nesfârşit, învaţă să gândeşti constructiv şi încearcă să faci ceva propriu-zis pentru tine. Nu uita că fiecare lucru care ţi se întâmplă, bun sau rău, este o experienţă din care ar trebui să înveţi ceva. De asemenea, nu privi nereuşita voastră ca pe un eşec personal, nu pleca din relaţie cu sentimentul că nu ai fost suficient de bună, că nu te-ai ridicat la nivelul aşteptărilor. Eşecul vă aparţine amândurora; poate că el nu a ştiut cum să te facă să vrei să fii mai bună. Şi apoi, eşecul face parte din jocul iubirii, e un risc pe care vi l-aţi asumat amândoi când aţi decis să fiţi un cuplu.
Punct! Şi de la capăt…
„Cum să supravieţuiesc în epoca de după El? Oare voi mai fi vreodată fericită?”; Vei supravieţui, fără grijă! Şi, da, vei zâmbi iar. Când? Asta depinde în mare măsură de tine, de cât de mult îţi doreşti să depăşeşti etapa „El”. Pentru asta, e nevoie să te detaşezi de trecut şi să încerci să accepţi realitatea: povestea voastră a luat sfârşit. Ţi-a trecut vreodată prin gând că, poate, această relaţie nu a făcut de fapt decât să pregătească terenul pentru adevărata „mare iubire”? De altfel, se spune că „;marea iubire” vine adesea după eşecuri care ne ajută să ne îmbogăţim experienţa afectivă şi să ne cunoaştem mai bine pe noi înşine. În plus, aşa cum afirmă psihologii, ca şi cititul sau mersul pe bicicletă, dragostea se învaţă… pas cu pas.
Deşi în aparenţă duri şi de neclintit, bărbaţii trec mai greu peste o ruptură amoroasă, afirmă psihologii. De ce?! Pentru că ei asociază iubirea, iubirea faţă de o femeie, cu dragostea maternă, care ar trebui să fie necondiţionată şi niciodată pusă sub semnul întrebării. În plus, ei sunt mai interiorizaţi şi nu le place să vorbească despre sentimentele lor. În schimb, femeile au o capacitate mai dezvoltată de a comunica, sunt mai deschise în a le vorbi celorlalţi despre ceea ce simt, fapt care le ajută să treacă mai uşor peste un asemenea episod. Foto: Shutterstock