Ce nu ştiai înainte de a deveni mamă

28.01.2012, 21:00.

„Dormi acum, că n-o să mai ai timp!“ e principalul sfat pe care orice femeie gravidă prima oară îl primeşte obsesiv de la „tribul mamelor atotştiutoare“. Dar mai sunt şi alte lucruri pe care o proaspătă mamă le va descoperi şi pe care nu i le spune nimeni.
Toate femeile cu state vechi într-ale ocupaţiei de mamă te previn, atunci când eşti însărcinată prima oară, că nu vei mai avea timp pentru tine, că somnul va fi pe sponci şi că viaţa sexuală ţi se va schimba (în rău, evident). Vor mai fi şi alte binevoitoare, care te vor îngrozi cum că nu vei mai avea viaţă socială, că-ţi
vei da toţi banii pe lucruri pentru copii şi că nici măcar dreptul de a schimba canalul TV nu-l vei mai avea în scurt timp, după ce moştenitorul familiei va dezvolta preferinţe audiovizuale. Cu toate relele estimate, tu tot vei naşte şi evident că îţi vei iubi copilul mai mult decât orice altă fiinţă de pe pământ. Ba vei descoperi că binevoitoarele „mămici“ nu s-au gândit să te avertizeze în legătură cu multe alte lucruri care se vor schimba în viaţa ta, şi nu neapărat rele.

1 Poţi să fii din nou copil. Până în primăvara în care am născut-o pe fiică-mea, nu cred că mă mai dădusem într-un leagăn sau pe un tobogan de vreo 15-20 de ani. Câteva luni au fost de-ajuns să redescopăr cât de distractiv e să foloseşti toate „instalaţiile“ de la locurile de joacă pentru copii şi să vizitezi bâlciurile şi parcurile de distracţie. A fost o perioadă în care m-am dat în carusel, în gărgăriţe şi în maşinuţe săptămânal şi nu mi-a părut rău deloc. Mai târziu, a venit vremea plasei elastice, a toboganelor şi a roller-coasterelor. Să devin părinte a însemnat să redescopăr joaca, în sensul primordial al cuvântului. Pe lângă săritul corzii (pe care chiar şi soţul meu l-a încercat o dată, aparent cu plăcere) sau al condusului de maşinuţe ciocnitoare, am mai redescoperit şi alte activităţi care mi-au făcut plăcere la vremea lor: coloratul, confecţionatul de felicitări, împletitul şi alte ocupaţii definite ca „lucru manual“. Deosebirea este că acum pot face toate acestea cu expertiza şi îndemânarea adultului, şi nu-mi pot împiedica o măruntă satisfacţie egoistă atunci când văd că eu trag linii mai drepte decât propriul meu copil sau că pliez şerveţele mai artistic.

2 Prietenul în funcţie de copil se cunoaşte. Nu mi-am pus niciodată problema că îmi voi schimba cercul de prie-tene în momentul în care am rămas însărcinată. Presupuneam că toate vom avea copii la un moment dat şi că ne vom înţelege în continuare la fel de bine. Total greşit! Singura situaţie în care ai şanse să îţi păstrezi prietenele este să rămâneţi gravide toate într-un interval de timp de maximum un an. Altfel, preocupările voastre vor diferi atât de mult încât nu veţi mai avea ce să împărtăşiţi. Ele vor continua să meargă la petreceri, la shopping şi să doarmă târziu în weekend, în vreme ce tu vei frecventa asiduu toate parcurile din cartierul tău şi te vei împrieteni cu alte mame, la groapa cu nisip şi la coadă la tobogan, cu vecini împingători de cărucioare… Iar faptul că unele prietene au şi ele copii nu îţi garantează că veţi rămâne în continuare apropiate: e posibil să aveţi divergenţe majore în privinţa creşterii copiilor sau prichindeii voştri să nu se placă între ei.

3 Uneori n-o să-ţi placă de copiii tăi. Tot ce îmi amintesc despre ziua în care am împlinit 31 de ani sunt răcnetele isterice ale fiică-mii, care nu era de acord cu faptul că mama dorea să-şi sărbătorească ziua de naştere la un picnic, la pădure. A fost plimbată şi legănată de toţi cei prezenţi, schimbată de scutec, hrănită, giugiulită. Nimic! A urlat o oră şi mai bine, până când am strâns totul, ne-am urcat în maşină şi am plecat acasă, ruşinaţi că de-ranjam celelalte familii venite să se rela-xeze în weekend, la pădure. Atunci mi-am urât copilul prima oară şi m-am simţit îngrozitor. M-am confesat apoi altor prietene-mame, încercând să scap de sentimentul de vinovăţie, şi am aflat cu surprindere că nu sunt singura în această situaţie. Fiecare părinte îşi iubeşte ne-spus de mult copilul, dar acest lucru nu-l împiedică să aibă orice fel de sentimente în legătură cu cel mic: uneori îl vei simpatiza, alteori te va enerva, ba chiar îl vei urî ocazional, dar de iubit îl vei iubi întotdeauna. Şi e bine să ştii că vor exis-ta momente în viaţă când îţi va fi greu să-l iubeşti. Asta, pentru că eşti un om normal, iar copilul tău, de asemenea. Aveţi dreptul amândoi la propriile sentimente.

Monica Doroftei a strălucit la nunta fiului ei cu o rochie spectaculoasă cu spatele gol. Dar stai să vezi cum s-a îmbrăcat Vanessa, fiica sa. Detaliul care a atras atenția tuturor

Recomandarea zilei

4 În ochii tăi, te vei vedea altfel. E posibil ca momentul în care rămâi însărcinată să coincidă cu apogeul carierei tale profesionale, dar să ştii că nicio diplomă de „agent de vânzări al anului” nu va valora, în ochii tăi, mai mult decât prima felicitare „hand made“ pe care o vei primi de la copilul tău. Oricât de doamnă directoare, doamnă avocată sau doamnă doctor ai fi, vei fi gata să renunţi la orice pentru a fi numită „cea mai bună mamă din lume“.

5 Relaţia cu partenerul se va schimba. Cu puţin înainte de a naşte, mi-aduc aminte că am stat de vorbă cu iubitul meu şi amândoi am decis că nu vrem să cădem în capcana proaspeţilor părinţi: că nu vom plictisi pe toată lumea cu poveşti despre progenitura noastră şi că vom rămâne acelaşi cuplu de nebuni frumoşi, care ştiu să se distreze în orice situaţie. Acum, la mai bine de zece ani distanţă, nu vorbim decât despre copil (şi despre slujbele noastre, dar asta făceam şi înainte). Ce face copilul, ce mănâncă, unde se duce, cu ce se îmbracă, ce note a mai luat la şcoală. Tot timpul! Şi, la urma urmei, de ce nu am face asta? Doar este fiinţa care dă sens vieţii noastre.

Nadd Hu rupe tăcerea după ce s-a spus că este iubita lui Mario Fresh! "Sunt îndrăgostită de cel mai bun prieten al lui!" Ce a spus despre fostul Alexiei Eram. "Trebuie să vă mărturisesc... "

Recomandarea zilei

6 În sfârşit, îţi vei înţelege părinţii. Indiferent cât de bine te-ai înţeles cu părinţii tăi pe vremea când erai copil sau adolescent, adesea ţi s-au părut ba jenanţi, ba iraţionali, ba enervanţi. Toţi trecem prin aşa ceva. Însă lucrurile nu sunt bătute în cuie. Odată ce devii şi tu părinte, ajungi să-ţi dai seama că eşti exact ca ei, că „devii“ părinţii tăi. Totul începe în momentul în care te auzi spunând aceleaşi replici pe care le urai în urmă cu nişte ani – „Fiindcă aşa zic eu!“; „Unde te duci îmbrăcată aşa?“ – şi se definitivează când înţelegi, cu adevărat, motivele care-i făceau pe ai tăi să spună acele lucruri de la bun început.

Urmăreşte cel mai nou VIDEO încărcat pe unica.ro