E bine să dăm bani de buzunar copiilor? Părerile sunt şi pro, şi contra. Cu alte cuvinte, unii consideră această practică un mijloc de emancipare a celor mici.Alţi părinţi preferă să dea bani
copiilor doar când au nevoie, considerând că alocarea unei sume fixe – banii de buzunar – ar fi nefastă. Noi credem că, învăţând de mici să gestioneze un anumit buget, copiii devin responsabili şi independenţi
A primi bani de buzunar este o etapă importantă în viaţa unui copil. Epentru el începutul unei anumite autonomii: el nu mai e obligat să ceară mereu bani şi nu mai depinde de „toanele” bune sau rele ale părinţilor. Faptul că primeşte bani de buzunar îl va face pe cel mic să înţeleagă valoarea lor şi îl va determina să se gândească dacă este mai bine să îi cheltuiască pe toţi în acelaşi timp sau dacă nu este o soluţie mai bună să îi strângă şi, mai târziu, să îşi cumpere ceva special.
Toate bune şi frumoase, dar cum poţi ajunge în mod concret la aceste rezultate?
S-ar putea ca această sarcină de părinte să nu te facă să te simţi în largul tău. Până la urmă, nu eşti nici tu foarte sigură de aptitudinile tale de „administrator financiar”… Dar, cu siguranţă, ştii mai multe lucruri decât îţi imaginezi şi vei juca un rol decisiv în modelarea atitudinii pe care copilul tău o va avea faţă de bani. Odată ce a început şcoala, e pregătit să primească o alocaţie. Scopul este să îi oferi micuţului şansa să îşi administreze singur „finanţele”, să cheltuiască sau să strângă propriii bani.
8 trucuri pentru o gestionare inteligentă a banilor de buzunar
1. Începeţi devreme. De îndată ce copilul începe să ceară bomboane, daţi-i bani să-şi cumpere singur. Astfel, va afla singur valoarea lucrurilor.
2. Discutaţi deschis şi cu argumente când stabiliţi suma. Trebuie să vă faceţi timp pentru o discuţie serioasă pe tema banilor de buzunar. Copilul va simţi astfel că vă pasă de nevoile sau dorinţele lui. Mai mult, consultându-l pe acest subiect, va înţelege mai uşor că banii nu cad din cer şi că trebuie să accepte realitatea.
4. Respectaţi regulile stabilite împreună cu el. Aţi stabilit ca banii de buzunar să-i primească zilnic sau săptămânal? Ţineţi-vă de cuvânt şi nu-i daţi nici mai mult, nici mai puţin. Va putea astfel să îşi planifice cheltuielile.
5. Puneţi-vă de acord asupra utilizării acestor bani. Pe ce va cheltui banii? Ebine să vă înţelegeţi cu el privitor la destinaţia acestora: transport, dulciuri etc.
6. Lăsaţi-l să-şi administreze singur banii. Evitaţi să gestionaţi banii în locul lui. Nu-l forţaţi să facă economii: banii de buzunar trebuie să fie o formă de cucerire a libertăţii. Dacă nu respectaţi acest lucru, se duce de râpă valoarea educativă a banilor de buzunar.
7. Nu supravegheaţi strict cheltuielile copilului. El trebuie să aibă propriile experienţe. Dacă îşi risipeşte banii pe jucării sau dulciuri din prima zi, e liber s-o facă. Pentru că apoi va regreta şi nu va mai face investiţii proaste.
8. Nu cedaţi când cere mai mulţi bani. La un moment dat, copilul va cere o majorare a sumei. Este indicat să nu cedaţi decât în cazuri cu adevărat excepţionale. El trebuie să fie conştient că posibilităţile familiei sunt limitate.
Ce nu trebuie să facă părinţii
– Evitaţi să-l plătiţi pentru ajutorul pe care vi-l dă în gospodărie sau pentru rezultatele bune la şcoală. El trebuie să înţeleagă că munceşte pentru el, şi nu pentru bani. l Banii nu trebuie să devină obiect de şantaj („Dacă nu-ţi faci curat în cameră, nu mai primeşti nici un ban!”).
– Banii nu trebuie să devină o sursă de conflict între voi şi copil. Pentru asta, regulile jocului trebuie să fie clare. Aşa că:
– Evitaţi să-i impuneţi ce să-şi cumpere;
– adaptaţi suma acordată în funcţie de vârstă şi nevoile reale;
– vorbiţi deschis despre bani, dar numai când este cazul;
– nu-i suprimaţi banii de buzunar decât în caz că descoperiţi că-i foloseşte pentru cumpărături periculoase (ţigări, alcool, droguri);
– nu-i daţi bani copilului pentru că nu aveţi timp sau chef să vă ocupaţi de el. Banii de buznar şi-ar pierde astfel orice rol educativ.
Copilul nu vrea bani de buzunar?
Acest lucru ascunde adeseori teama de a creşte şi lipsa de încrdere în sine. Este mai uşor să ceară bani părinţilor, decât să-şi asume răspunderea de a administra o sumă fixă. Cel mai bun lucru e să evitaţi să luaţi decizii în locul lui şi să-l lăsaţi să se descurce, chiar dacă uneori dă greş…
Foto: Shuttestock