Femei, femei…

Când ești în etate, cum sunt eu, vrei-nu vrei (mai mult, nu vrei, dar ce să faci?, n-ai ce să faci!, participi, etc., etc.) ajungi să fi parcurs, totuși, un drum însemnat alături de domnișoare și chiar doamne (Doamne!).

Dacă nu ai șansa unui mariaj timpuriu și armonios (și, să fim sinceri, câți o au?), dacă împlinirea se lasă așteptată, atunci, în trecerea timpului, inevitabil mai cunoști femei, așa și pe dincolo.

Chiar și fără să fii vreun Adonis sau un Don Juan sau un Casanova sau un Terente sau un Vali Vijelie sau un Marcel Proust sau Doamne iartă-mă, tot mai cunoști. Îți faci o idee despre paleta largă de posibilități a naturii umane în chestiunea sexului frumos. Și, la fel ca anticii, nimic nu te mai miră, nimic nu te mai îngrozește.

Știți ce se spune: că dacă îți aliniezi toate fostele iubiri și te uiți așa la ele o să ai graficul evoluției bolii tale psihice, oricare ar fi ea, boala ta. Nu pot să nu surâd în fața unei asemenea ipoteze de lucru. Așadar, surâd.

Pentru că sunt un domn și domnii nu se apucă ei acum să vorbească, adolescentin, despre ce a fost și ce nu a fost, nu voi scrie nici un text în onoarea șogorilor mei (de la filosofi la poeți și actori și băiețași de cartier învățați să facă multe), nu, nicidecum. Exclus posibilitate.

'Nu mă cheamă Damian'. Theo Rose a aflat un secret despre soțul ei chiar în ziua nunții. Ce a povestit artista

Recomandarea zilei

Voi consemna atât: femeia rămâne un inepuizabil mister. Câte femei, atâtea continente de descoperit. Femei dubioase care colecționează (amanți, momente, întâmplări), femei care dispar în zori, femei etern nemulțumite, femei etern mulțumite, femei care practică (în grup, dar nu numai) autodescoperirea spirituală (e dureros), femei care amână la nesfârșit viața (au inimile rănite, îndeobște, vezi Doamne, dar nici dincolo de nas nu stau prea bine), femei mature care cântăresc prudent orice posibilitate, femei mature care trăiesc cu lăcomie o viață care, o știu ele prea bine, nu e eternă, femei tinere și fără minte, femei tinere și fără morală, femei tinere și cu prea multă minte și prea multă morală, femei naive, femei ticăloase, femei minunate, femei din secolul trecut, femei dintr-un timp care n-a mai venit, femei cu speranțe, femei care și-au pierdut speranțele, femei de moravuri prea ușoare, femei desfrânate și femei înfrânate, nimfomane și bizare, contabile și specialiste în comunicare (oho!).

Ce vreau eu să vă spun dumneavoastră e că, oricum ați fi și orice ați face și oricine ați fi fost, tot se va găsi un cetățean (dacă agreați) care să vă divinizeze și așa, cum se va tot găsi și alt cetățean care să nu dea pe dumneavoastră două parale (uneori, la intervale regulate, sunt chiar unul și același).