Cu Monica Jitariuc, specialist în comunicare, despre… sex, identitate, gen

13.04.2020, 14:05. Actualizat 13.04.2020, 14:42

Cu sexul te naști – feminin/masculin. Identitatea ți-o construiești. Frumusețea construcției personale este diversitatea – identități feminine sau masculine, fluide, puternice sau fragile –, curcubeu pe cerul identitar am putea avea în jurul nostru.

Am putea – pentru că, de fapt, suntem martore/martori în covârșitoare măsură la uniformizare identitară, la discriminare frecventă și inechitate socială. Una dintre cauzele principale pentru acestea sunt stereotipiile de gen care populează toxic conținutul rolurilor de gen (atitudinile și comportamentele dominante pe care societatea le asociază cu fiecare sex).

Poți fi oricine vrei tu să fii, în teorie. Poți fi oricine te lasă societatea să fii, în practică.

Tu poți fi. Dar poți să te manifești public așa cum ești și îți poți urma visurile individuale fără a fi discriminată sau judecată? Poți să nu mai fii întrebată dacă ești sau nu căsătorită, dacă vrei sau nu copii? Poți să îți placă ce faci, să investești totul în carieră și să nu fii privită și catalogată cu milă drept carieristă, a.k.a. neîmplinită? Poți să faci ce vrei cu corpul tău? Poți să nu ai nicio carieră, să nu te preocupe asta și să îți asumi rolul de mamă full time, pentru că asta te face fericită, și să nu te judece nimeni că ești neîmplinită profesional?

'Nu mă cheamă Damian'. Theo Rose a aflat un secret despre soțul ei chiar în ziua nunții. Ce a povestit artista

Recomandarea zilei

Întrebările sunt puse la extreme, ca să fie mai simplu. De fapt, e mai complicat – răspunsurile la aceste întrebări depind de locul de unde privești, cocoțată pe scara privilegiilor: unele stăm atât de sus încât, pentru că nu prea vedem bine până jos sau pentru că preferăm să întoarcem capul (pe motiv de „am și eu atâtea pe cap, nu mă-ntreabă nimeni“ sau „nu vrea, că, dacă ar vrea, ar putea și ea, cealaltă“), credem că nu există problema. Credem că în România, în martie 2020, femeile au dreptul să fie orice vor să fie, adică au șanse egale cu ale bărbaților.

Suntem aparent într-o lume mai bună (recomand pentru un strop de optimism „Factfulness. Zece motive pentru care interpretăm greșit lumea și de ce lucrurile stau mai bine decât crezi“, Rosling, editura Publica). Deja feminismul a trecut prin patru valuri ca mișcare socială, chiar dacă în România, neliniar. La început, mișcarea era despre empowerment, despre cererea unor drepturi de către femei (de a vota, de a studia, de a fi reprezentate politic etc). Mai apoi, temele feminismului din România ultimilor 30 de ani s-au situat în zone în care problemele erau atât de stringente încât acțiunea s-a cerut imediat. Violența asupra femeilor, participarea pe piața muncii, armonizarea vieții de familie cu cariera, drepturi sexuale și reproductive, reprezentarea femeilor în mass-media, participarea și reprezentarea politică sunt câteva dintre acestea.

Care au fost ultimele cuvinte ale lui Silviu Prigoană. Prietenii lui au crezut că le face o farsă

Recomandarea zilei

Statu-quoul nu se schimbă de la sine fără conștientizare și asumare și acțiune. „Ce fetiță drăguță!“, „Ce băiețel curajos!“, bucătărie în miniatură sau mașinuță electrică, femei în istorie (câte știți pe la noi?), statui ale femeilor, manuale școlare, emisiuni TV, cupluri, artă, politică – toate propagă roluri de gen și în cele mai multe dintre zonele societății încă femeile sunt prea puțin vizibile.

Societatea românească te lasă să-ți manifești identitatea, dar în marea ei parte încă judecă prin șabloane – „așa trebuie“, „așa se cuvine“, „așa se face“, „o femeie trebuie să“, „un bărbat ar fi bine să“. Așa că devierile sunt catalogate drept abatere de la normă, excludere: „ce femeie e aia care…?“, „ce bărbat e ăla care?“… și tot așa.

Pentru materiale despre lucrurile înșirate în fugă mai sus, dar și pentru resurse, nume de organizații care militează pentru egalitatea de șanse între femei și bărbați și eliminarea discriminării de gen și a altor tipuri de discriminări intrați pe www.feminism-romania.ro.

Citește și – Monica Jitariuc dezvăluie 10 tendințe în social media pentru anul 2020

Pentru claritate pe subiectul acesta atât de complex aparent, simplificați și răspundeți la întrebarea:

Sunteți de acord că oamenii, femei sau bărbați, au dreptul să facă propriile alegeri în viață pentru binele lor, în funcție de preferințele lor și de ceea ce îi împlinește ca indivizi?

Pe final, las mai jos trei titluri de cărți citite recent, care m-au ajutat să înțeleg mai bine situația femeii în România în care trăiesc. Sper să le considerați utile.

Ea. Perspective feministe asupra societății românești, Oana Zamfirache, 2018, editura Curtea Veche
O cameră doar a ei, Virginia Woolf, în trad. Anca Dumitrescu și Elena Marcu, 2018, Black Button Books. Este una dintre cele mai valoroase contribuții la literatura feministă a secolului XX
Dragă Virginia, Scrisori din țara mea, 2019, la 90 de ani de la publicarea eseului Virginiei Woolf, 15 scriitoare din România au dat o replică textului.