Respect, responsabilitate, dragoste

Traiesc o poveste de dragoste frumoasa, alaturi de sotul meu, de aproximativ 20 de ani. Am stiut sigur ca tema de luna aceasta mi se potriveste inca din prima clipa de cand am citit-o. Dragostea, tradarea,gelozia, deziluzia, fericirea sau nefericire….etc…. toate ne ajuta intr-un fel sau altul si ne definesc ca persoana. Eu pot sa va spun insa cate ceva despre povestea mea…ne-am cunoscut acum 22 de ani intr-un micut oras de provincie intr-o statie de tramvai… avea multe bagaje in jurul sau si se uita destul de nedumerit in jur…era clar!Nu era din oras! Asa a si fost! S-a apropiat usor de mine si m-a rugat sa-i spun cum poate ajunge in centru…si mi-a aratat si adresa.Coincidenta sau nu,insa eu ma indreptam chiar spre acelasi loc…in centru.Am urcat in tramvai si am inceput sa vorbim…l-am ajutat si Ã?â?¹Ã?putineleÃ?â?¹Ã? bagaje pe care le avea si l-am dus direct la adresa scrisa pe biletel… ne aflam in fata unei case mari, frumoase cu o curte plina de flori… era casa unei matusi de-ale sale si venise direct de la Iasi pentru a lucra in micul meu orasel. Ne-am luat Ã?â?¹Ã?La revedere!Ã?â?¹Ã? si ne-am promis ca ne vom mai intalni… asta dupa ce eu i-am dat adresa mea. Ne-am intalnit numai dupa cateva zile si am petrecut alaturi de el atunci clipe minunate… eram fericita cand era in preajma mea… parca nimic nu mai conta… si asa au trecut aproape doi ani… ne-am casatorit…si avem si doi copilasi frumusei. Insa vreau sa stiti ca am trecut si prin momente grele ale casniciei…ne certam de multe ori din cauza banilor… pentru ca stateam la parinti si ne doream o casa a noastra….am fost nevoiti cativa ani sa strangem multi bani pentru a ne putea cumpara un Ã?â?¹Ã?locusorÃ?â?¹Ã? al nostru.Si s-a intamplat…ne-am cumparat un mic apartament cu o camera de care eram foarte mandri…normal…pentru era al nostru.Nu dupa mult timp a venit primul copilas…un ingeras de care nu dezlipeam nicio clipa…dar nici acum nu era totul perfect…au inceput reprosurile…doar stiti, ca nu mai petrec acelesi timp cu el…ca nu ma mai ocup de casa la fel de mult…da,asa era….insa eu aveam si micutul de crescut si de facut treburile gospodaresti …si toate astea singura. Dupa o lunga discutie l-am facut sa inteleaga ca nu chiar atat de usor sa te ocupi de toate aceste lucruri intr-o singura zi si sa-ti mai ramana energie si pentru altceva…mai ales ca a doua zi o luai de la capat…aveam zile in care nici nu ieseam din casa din cauza treburilor…dar am trecut si peste aceste mici probleme. Acum suntem doi soti ce se iubesc… avem tot ce ne dorim… doi copii mari si frumosi… o casa… ducem un trai decent si nu ne trebuie mai mult.Ne iubim,ne intelegem si asta conteaza cel mai mult! Lucrul cel mai important intr-o relatie este respectul fata de celalalt,responabilitatea…si dragostea! Fara aceasta baza nu se poate cladi nimic solid.

Traiesc o poveste de dragoste frumoasa, alaturi de sotul meu, de aproximativ 20 de ani. Am stiut sigur ca tema de luna aceasta mi se potriveste inca din prima clipa de cand am citit-o. Dragostea, tradarea,gelozia, deziluzia, fericirea sau nefericire….etc…. toate ne ajuta intr-un fel sau altul si ne definesc ca persoana. Eu pot sa va spun insa cate ceva despre povestea mea…ne-am cunoscut acum 22 de ani intr-un micut oras de provincie intr-o statie de tramvai… avea multe bagaje in jurul sau si se uita destul de nedumerit in jur…era clar!Nu era din oras! Asa a si fost! S-a apropiat usor de mine si m-a rugat sa-i spun cum poate ajunge in centru…si mi-a aratat si adresa.Coincidenta sau nu,insa eu ma indreptam chiar spre acelasi loc…in centru.Am urcat in tramvai si am inceput sa vorbim…l-am ajutat si ˝putinele˝ bagaje pe care le avea si l-am dus direct la adresa scrisa pe biletel… ne aflam in fata unei case mari, frumoase cu o curte plina de flori… era casa unei matusi de-ale sale si venise direct de la Iasi pentru a lucra in micul meu orasel. Ne-am luat ˝La revedere!˝ si ne-am promis ca ne vom mai intalni… asta dupa ce eu i-am dat adresa mea. Ne-am intalnit numai dupa cateva zile si am petrecut alaturi de el atunci clipe minunate… eram fericita cand era in preajma mea… parca nimic nu mai conta… si asa au trecut aproape doi ani… ne-am casatorit…si avem si doi copilasi frumusei. Insa vreau sa stiti ca am trecut si prin momente grele ale casniciei…ne certam de multe ori din cauza banilor… pentru ca stateam la parinti si ne doream o casa a noastra….am fost nevoiti cativa ani sa strangem multi bani pentru a ne putea cumpara un ˝locusor˝ al nostru.Si s-a intamplat…ne-am cumparat un mic apartament cu o camera de care eram foarte mandri…normal…pentru era al nostru.Nu dupa mult timp a venit primul copilas…un ingeras de care nu dezlipeam nicio clipa…dar nici acum nu era totul perfect…au inceput reprosurile…doar stiti, ca nu mai petrec acelesi timp cu el…ca nu ma mai ocup de casa la fel de mult…da,asa era….insa eu aveam si micutul de crescut si de facut treburile gospodaresti …si toate astea singura. Dupa o lunga discutie l-am facut sa inteleaga ca nu chiar atat de usor sa te ocupi de toate aceste lucruri intr-o singura zi si sa-ti mai ramana energie si pentru altceva…mai ales ca a doua zi o luai de la capat…aveam zile in care nici nu ieseam din casa din cauza treburilor…dar am trecut si peste aceste mici probleme. Acum suntem doi soti ce se iubesc… avem tot ce ne dorim… doi copii mari si frumosi… o casa… ducem un trai decent si nu ne trebuie mai mult.Ne iubim,ne intelegem si asta conteaza cel mai mult! Lucrul cel mai important intr-o relatie este respectul fata de celalalt, responabilitatea… si dragostea! Fara aceasta baza nu se poate cladi nimic solid.

Urmăreşte cel mai nou VIDEO încărcat pe unica.ro

Libertatea.ro

Mihai Bendeac era certat cu Gabriel Cotabiță. Actorul regretă: „Iartă-mă. Deși e prea târziu. Mi-am dovedit că sunt un om prea mândru”

Fanatik

Jucătorii FCSB nu au votat la alegerile pentru președintele României! Decizia luată în cantonamentul echipei

GSP.ro

Marea iubire a lui Ion Țiriac are o afacere de succes » Cu ce se ocupă femeia

Urmărește-ne pe Google News