Omar şi-ar putea rupe un os şi în cazul în care ar strănuta sau ar dori să apuce un obiect aflat la o distanţă mai mare de 20 de cm. La numai nouă ani, Omar are probleme pe care poate că niciun adult…
adult nu le-ar putea îndura.
Cu toate acestea, ochişorii băieţelului, mari şi limpezi, par a fi adunat în ei toată răbdarea lumii.
Nu vrea decât să se facă bine, vrea să fie sănătos pentru a-şi ajuta bunica în anii bătrâneţii. Femeia i-a fost mamă de când cea care i-a dat viaţă lui Omar a preferat să fugă de responsabilitate, nicidecum să ajute puiul de om pe care l-a zămislit să-şi trăiască viaţa în normalitate, nu purtând pe umeri o cruce care poate nici nu-i aparţine.
Omar este în clasa a treia şi iubeşte şcoala, chiar dacă nu este asemenea colegilor săi. Până la cei nouă ani pe care i-a împlinit în octombrie, băieţelul a suferit 56 de fracturi, însă nicio durere nu a putut să-l doboare. Abia împlinise trei luni şi a primit un diagnostic nimicitor: osteogenesis imperfecta sau „boala oaselor de sticlă”, boală ce se manifestă prin deformări ale membrelor, fracturi, laxitate articulară, transpiraţii excesive.
În primele zile de viaţă a suferit două fracturi. Şi, parcă boala nu ar fi fost îndeajuns, Omar a mai avut un duşman: laşitatea mamei, care nu a putut suporta lupta pentru viaţa băiatului ei. Copilul a fost crescut de către tatăl său şi de bunică, îngerul său păzitor.
Aceasta a renunţat la serviciu, a învăţat să îi facă masaj, să îi acorde primul ajutor atunci când suferea o fractură, să îi asigure un regim alimentar bogat în calciu. Însă, pentru un asemenea stil de viaţă trebuie bani mulţi. Din nefericire, salariul de şofer al tatălui nu a fost întotdeauna îndeajuns pentru nevoile unui copil care a cunoscut greutăţile vieţii încă de la prima suflare. Acum Omar este în clasa a treia şi este un elev ambiţios, cu rezultate foarte bune la învăţătură.
Uneori le povesteşte colegilor despre cele 56 de fracturi suferite până în prezent, majoritatea la picioare, de locul de pe parchet din camera lui, care îi este şi pat şi de măsuţa cu picioare scurte la care îşi scrie temele.
La vârsta fragedă pe care o are este conştient că şi-ar putea rupe un os şi în cazul în care ar strănuta sau ar dori să apuce un obiect aflat la o distanţă mai mare de 20 de cm. Anul trecut, medicii i-au spus că poziţia bipedă şi mersul, pe distanţe scurte, sunt posibile prin operaţii care ar presupune corectarea chirurgicală a deformărilor, implantarea unei tije telescopice pentru a preveni fracturile şi fizioterapia.
Toate acestea au costat 7.000 de lei, bani pe care tatăl i-a împrumutat şi încă nu a terminat de achitat acel împrumut. Copilul are de făcut şase intervenţii chirurgicale, câte două pentru fiecare picior şi două pentru braţe. În iunie este programat pentru cea de a doua operaţie, a cărei valoare va fi de 7.500 de lei, bani pe care Omar are speranţa că îi va primi din puţinul oamenilor cu suflet bun.
Orice ajutor îl puteţi depune la BANCA TRANSILVANIA – sucursala Constanţa, Agenţia Tomis Nord, str. Adamclisi, nr.16.
Cod IBAN : RO10 BTRL 0140 1201 J306 34XX
deschis pe numele MUSTAFA NEURIE (bunica copilului).