Originea celor mai răspândite superstiții

02.05.2014, 06:00. Actualizat 11.10.2021, 17:11

Chiar daca nu ești superstițioasa, tot ești tentata sa bați în lemn când auzi de necazurile altuia sau sa faci trei pași înapoi când îți taie calea pisica neagra. Mulți înca mai cred ca superstițiile vechi ascund cine știe ce taine sau blesteme magice. Dar originea lor ține mai mult de legende și credințe, decât de paranormal.

Fereşte-te de vineri 13, o zi de coşmar

În zorii zilei de vineri, 13 octombrie 1307, regele Filip al Franţei a început prigoana împotriva Cavalerilor Templieri, i-a trecut prin sabie şi foc, i-a torturat şi i-a ucis pe rug acuzându-i de erezie şi practici satanice. În realitate, regele le datora sume uriaşe de bani calugarilor militari, extrem de bogaţi şi de influenţi, susţinuţi de biserica pentru contribuţia pe care o adusesera în timpul cruciadelor. Templierii se bucurau de protecţia Papei, dar lacomia regelui a fost mai puternica.
În câţiva ani, ordinul a fost interzis şi toţi cei care purtau mantia alba cu cruce roşie au fost executaţi. De atunci, ziua de vineri 13 a ramas o amintire neagra în istoria religiei şi a imprimat în credinţele populare teama de ghinion şi de moarte. Crucifi carea lui Iisus este şi ea asociata de superstiţioşi cu ziua de vineri 13. Tradiţia biblica ne spune ca Mântuitorul ar fi fost urcat pe cruce vineri, înainte de Paşti, iar tradatorul Iuda a fost cel de-al treisprezecelea apostol la Cina cea de taina.

„Bate-n lemn, sa nu cobeşti!”

Ne-am obişnuit din copilarie, la îndemnul bunicilor, sa batem în lemn când vorbim despre necazuri, accidente sau boli, sa nu atragem raul asupra noastra. Pentru mulţi dintre noi a devenit chiar un gest reflex. De teama sa nu cobeasca, mulţi bat în lemn de trei ori şi se simt protejaţi de ghinion. Originea acestei superstiţii stranii este mai greu de explicat. Se presupune ca provine din vremuri de mult apuse, când oamenii credeau ca spiritele bune ale copacilor îi protejeaza de rele. În Grecia antica exista credinţa conform careia, daca atingeai un stejar, puteai sa comunici cu Zeus şi puteai sa ceri protecţia celei mai mari divinitaţi din Pantheon.

Agaţă o potcoavă la uşă

Pâna nu demult, la începutul secolului trecut, ţaranii obişnuiau înca sa bata în cuie, la poarta sau la uşa casei, o potcoava gasita pe drum. Potcoava le purta noroc şi aducea prosperitate întregii familii, dar numai daca era veche. Originile acestei superstiţii se împletesc cu legendele Evului Mediu despre cai, animale benefice şi purtatoare de noroc. Pe de alta parte, exista înca din Antichitate credinţa ca fierul, din care se faceau potcoavele, poate ţine departe spiritele malefice. Nu este de mirare ca potcoavele au devenit amulete cu proprietaţi magice în toata lumea, din China şi India pâna la marginile Europei. În cultura noastra populara, potcoava este un simbol al norocului de secole, protector al casei şi, sub forma de marţişor, protector al destinului.

Imagini superbe din noua casă a Elwirei și a lui Mihai Petre. Uite cât de simplu și frumos au amenajat și ce canapea spectaculoasă și-au pus în sufragerie! FOTO

Recomandarea zilei

Trifoiul norocos

O veche legenda irlandeza spune ca, fiind alungata din Rai, Eva a luat cu ea o frunza de trifoi sa îi aduca aminte de bogaţia Paradisului. De atunci, trifoiul cu patru foi a devenit simbolul norocului şi al abundenţei, dar şi al câştigurilor. Cele patru frunze reprezinta credinţa, speranţa, norocul şi dragostea. Trifoiul alb era o planta magica pentru vechii druizi, care credeau în forţa lui de a îndeparta spiritele rele şi îl foloseau în toate ritualurile magice, pentru bunastarea comunitaţii şi însanatoşirea celor bolnavi.

Te mănâncă palmele? Numără banii!

Cine nu ştie ca, daca te manânca palma stânga, primeşti bani, iar daca te manânca palma dreapta, pierzi sau dai bani? Superstiţia dateaza de pe la sfârşitul Evului Mediu, când practicile oculte precum chiromanţia sau cititul în palme erau tot mai întâlnite în ţarile apusene. Mâna stânga, legata de inima, corespundea întotdeauna cu veştile bune şi, ca atare, ea este cea care primeşte. Pe când, mâna dreapta, implicata în majoritatea activitaţilor, este cea care ofera. În chiromanţie, mâncarimea în palma dreapta înseamna transfer de energie, adica vei fi nevoit sa dai bani sau bunuri, sa ajuţi sau sa îţi oferi serviciile cuiva care nu te va rasplati.

Simplu și la obiect. Ce a spus Honorius Prigoană despre Adriana Bahmuțeanu, mama fraților lui și fosta soție a tatălui său

Recomandarea zilei

Vezi si ce inseamna daca te mananca palma!

Ţine degetele cruciş ca să ai noroc!

Crucea a fost din cele mai vechi timpuri simbolul protecţiei, al puterii şi al norocului. În credinţele stravechi, daca doua persoane îşi puneau aceeaşi dorinţa trebuiau sa îşi puna în cruce degetele aratatoare pentru ca visul lor sa se împlineasca. Ulterior, obiceiul de a-ţi pune degetele în cruce a fost adoptat de creştini pentru a se recunoaşte între ei, invocând astfel şi protecţia lui Dumnezeu. În vremurile moderne, superstiţia a capatat mai multe semnificaţii. E bine sa îţi ţii degetele încrucişate ca sa ai noroc sau ca sa treci cu bine peste o încercare grea. Cine ţine degetele încrucişate la spate sau în buzunar în timp ce minte sau face o promisiune pe care nu o va respecta, crede ca va fi absolvit de vina. În acest caz, degetele încrucişate îl feresc de diavol, care va încerca sa îl ademeneasca pe cai necinstite.

„Sanatate!”

Spune „Sanatate!” când stranuta cineva, sa îl ferești de boala… Din vremuri stravechi, oamenii credeau ca, prin stranut, trupul își pierde puterea și forța de a lupta cu bolile. Credința s-a pastrat de-a lungul veacurilor, astfel ca, în Evul Mediu, stranutul era temut de moarte și asociat cu ciuma. Pâna și Papa din acele vremuri învața lumea sa ureze sanatate celor care stranuta și sa se roage pentru sufletul lor. Obiceiul a ramas pâna azi, chiar daca am uitat semnificația lui originala.

Urmăreşte cel mai nou VIDEO încărcat pe unica.ro