Elena Perseil designer. Te-ai gândit vreodată ce ascunde simplul gest de a-ţi achiziţiona un obiect fake? Nu te lăsa păcălită de acest „trend”, este unul care nu te va pune niciodată în valoare.
Designerul, în momentul în care concepe un model, se gândeşte la viitoarea clientă, o respectă şi doreşte să-i ofere ce este mai bun calitativ şi excepţional ca design. Are încărcătură de vis acel obiect, de ludic, conţine un mister. Un fake este un obiect simplu, fără viaţă şi fără istorie. Când îl cumperi, apare lipsa de respect faţă de cel care a făcut originalul şi echipa din spate care a muncit şi care astfel îşi primeşte salariul. Un obiect de lux înseamnă foarte multă muncă, dăruire şi talent, este pus în joc mult capital pentru a da naştere mostrei şi pentru a-i asigura apoi producţia.
Nu cred că schimbarea ţine de o educare a cumpărătorului, pentru că acesta ştie foarte bine ce face. Dar trebuie să fie conştient că va aparţine acelei categorii de consumatori de produse copiate, să realizeze că în timp poate ruina o casă de modă, aşa cum s-a întâmplat cu Lacroix. Aceste perle ale modei rezistă cu greu în faţa industriei devastatoare a marii distribuţii şi dacă în plus se confruntă şi cu reproducerea frauduloasă a propriei colecţii este foarte greu.Protecţia costă multă energie şi mulţi bani. Falsurile sunt realizate fără consideraţie faţă de client, în condiţii dificile de muncă, în care sărăcia şi dorinţa de a câştiga bani, pe orice cale, nasc monştri. Aceşti oameni angajează copii, oameni în nevoie ce lucrează nu departe de condiţiile sclaviei pentru a-ţi realiza ţie acea geantă care te face să visezi… Există, bineînţeles, riscuri pentru cei care comercializează, dar în Asia mai ales, aceştia sunt aproape protejaţi de oamenii de ordine, este o industrie tolerată, înconjurată de multă corupţie.
Ţine-te departe de aceste poveşti sinistre şi mai bine orientează-te spre vintage sau aşteaptă soldurile. Nu ştiu dacă să cumperi fake-uri dovedeşte prost-gust, cât mai ales lipsă de respect pentru creator. Lipsa de bani nu poate fi o motivaţie, găseşti produse frumoase şi de o calitate medie (ca şi fake-ul pe care îl vei cumpăra), la o reţea de distribuţie, precum Zara sau Mango. Există soluţii. În plus, nu ştiu dacă e chiar o laudă în faţa prietenilor să spui că porţi un fake, iar dacă mizezi pe faptul că nu se observă, te înşeli! Falsul este uşor vizibil, calitatea materialului sau a finisajelor nefiind la înălţime. Nu aş putea afirma că vina este în întregime de partea consumatorului. Multe reviste din România promovează exagerat nişte mărci „culte”, aducându-le la nivelul de „mit”, le folosesc în editorialele de modă, vedetele sunt fotografiate cu aceste produse „de firmă”. Într-adevăr, nevoia de a copia este foarte dezvoltată în România şi atunci apare dorinţa, inconştientă poate, de a avea acel lucru. Dar am avut ocazia să văd designeri români foarte talentaţi care propun colecţii deosebite şi la preţuri accesibile.
Ar fi bine să-ţi doreşti să obţii produsul unui anumit designer român pentru că este de calitate, în ediţie limitată şi te face să te simţi deosebită. Concentreză-ţi atenţia spre a fi specială, a-ţi găsi propriul stil şi uită o clipă de brandurile celebre şi de cei ce le imită, care oricum au invadat piaţa… Când îţi cumperi ceva, trebuie să fie obiectul dorit, încărcat de sentimente.
Este parfumul pe care îl porţi într-o anumită ocazie sau când ai o anumită stare de spirit. Emoţia pe care ţi-o dă în momentul în care în sfârşit ţi-l achiziţionezi este inegalabilă. Să ştii că ai în mână acel obiect frumos sau acea esenţă bine facută, preţioasă pentru tine, este un sentiment care nu merită ratat. Vorbim despre sensibilitate şi plăcere, lucruri atât de rare şi greu de obţinut în ziua de azi. Aşa că nu merită să omori aceste senzaţii cu un gest simplu, gratuit, de a plăti mai nimic pentru un obiect de… nimic.
«Găseşte-ţi propriul stil şi uită o clipă de brandurile celebre şi de cei ce le imită»