Romanian Design Week 2023, cel mai mare festival dedicat industriilor creative locale, are loc la București, între 12 și 28 mai. Epicentrul festivalului va fi Piața Amzei, unde vor fi expuse peste 160 de proiecte de arhitectură și design, în timp ce alte 100 de evenimente vor avea loc în toată Capitala, în timpul festivalului.
RDW 2023 investighează și propune, sub tema „Connections”, designul ca instrument valoros pentru abordarea și soluționarea preocupărilor legate de cum ne putem conecta unii cu alții și cum putem crea spații comune de dialog, într-o lume în permanentă schimbare.
Festivalul se concentrează în acest an pe crearea de conexiuni între industriile creative locale, operatorii culturali și comunitățile creative, dar și pe conectarea publicului larg cu cele mai recente și inovatoare proiecte locale de arhitectură și design.
Cu această ocazie, am stat de vorbă cu designerul Lucian Broscățean, director al departamentului Modă-design vestimentar, la Univesitatea de Artă și Design Cluj-Napoca, și curator al secțiunii de Modă la RDW 2023, alături de alți doi designeri internaționali, Julian Roberts și Mari Bendeliani.
De 20 de ani, Lucian Broscățean este un nume important în industria modei din România, atât prin prisma creațiilor sale, cât și datorită premiilor pe care le-a primit de-a lungul timpului și a recunoașterii internaționale.
Lucian, pentru ediția din acest an a Romanian Design Week, de la București, ești curator al secțiunii de Fashion alături de două nume internaționale – Julian Roberts și Mari Bendeliani. Legătura ta cu lumea modei internaționale pare să fie una constantă de-a lungul anilor. Cât de importante sunt aceste conexiuni în industriile creative, apropo de tema RDW din acest an, ”Connections”?
Un cuvânt pe cât de puternic, pe atât de plin de semnificații… Conexiunile sunt esențiale pentru orice tip de proiect al industriilor creative. Echipa RDW, de-a lungul anilor, a pus accentul pe o abordare interdisciplinară și pe generarea unor legături strânse și cu alte domenii.
Sunt recunoscător că fac parte, alături de Julian Roberts și Mari Bendeliani, din echipa de curatori ai secțiunii Fashion. Pe Julian l-am cunoscut prima dată la International Fashion Showcase, în cadrul London Fashion Week, acum aproape o decadă. Astfel de întâlniri s-au dovedit a fi esențiale atât pentru traseul meu, cât mai ales pentru dezvoltarea profesională a absolvenților. Conexiunile cu lumea modei internaționale sunt create atât prin participări la expoziții, proiecte curatoriale, fashion week-uri, cât și prin acorduri de parteneriat, internship-uri, practică.
În calitate de Director al Departamentului de Modă – design vestimentar al UAD Cluj-Napoca, unde predai din 2008, spune-ne dacă ai observat, în ultimii ani, vreo schimbare legată de așteptările studenților sau de felul în care ei abordează moda.
Moda, prin însăși natura ei, este supusă inexorabilelor schimbări, astfel încât e important să fim adaptabili și să gândim contextual. Fiecare generație are o serie de noi așteptări, dar e rolul nostru, al cadrelor didactice, să comunicăm, să înțelegem ce își doresc și să îi coordonăm. De la un an la altul – cursurile/metodologiile – trebuie reconfigurate, tocmai pentru a se păstra relevanța discursului și pentru a putea transforma pasiunea pentru modă în job-uri. Vă dau un exemplu – aproape toată grupa anului II de Master lucrează sau colaborează cu branduri, ceea ce îi face să fie responsabili și să dorească să ajungă la performanță. Sunt pe cât de axați pe platformele digitale, pe atât de pragmatici. Sigur că ghidarea lor este esențială în acest sens.
După ani de zile în care ai participat în calitate de designer la Romanian Design Week, anul acesta privești din altă perspectivă lucrurile. La ce ar trebui să ne așteptăm? Ce ți-a atras atenția analizând propunerile designerilor selectați pentru expoziția din 2023?
Estetici diferite, abordări responsabile, reciclare și upcycling, zero waste, construcții inovative, deconstrucții ale unor tipare clasice, trimiteri spre referințe culturale din istoria costumului, manipulări ale suprafețelor textile – toate aceste elemente se regăsesc în piesele vestimentare integrate în designul spectaculos conceput de Attila Kim pentru Expoziția Centrală din Piața Amzei, în București.
Citește și – Andreea Bădală, fondatoarea MURMUR: „Niciun domeniu creativ nu ar trebui să funcționeze într-o bulă”
Citește și – Designerul Diana Nicolaie debutează pe scena artistică cu o expoziție ieșită din tipare, curatoriată de Ioana Ciocan
Citește și – Netflix a lansat miniseria „Halston”, cu Ewan McGregor în rolul celebrului designer american
Putem să mai vorbim despre tendințe în modă, în accepțiunea aceea tradiționalistă a sintagmei, în contextul în care exprimarea individualității pare să fie acum tendința principală?
Unele tendințe în modă, ca și în oricare alt domeniu al industriilor creative, trasează direcții necesare, în măsura în care nu se referă la anumite elemente punctuale, ci la estetici sau curente. În moda începutului de secol 21, accentul pus pe exprimarea individualității este rezultatul unei necesare deconstrucții a părților din sistem care păreau încremenite, sau chiar retrograde, reacționare (un mare paradox legat de o industrie supusă permanentelor schimbări). Diversitatea vocilor, incluziunea, triumful individualității sunt aspecte socio-culturale pe cât de importante, pe atât de relevante și consistente.
Cum vezi tu evoluția modei în următorii ani, ținând cont atât de crizele cu care ne confruntăm în prezent, la nivel global, dar și cu oportunitățile tehnologice care apar constant?
Orice demers în modă ar trebui fie bazat pe o poveste țesută din emoții autentice, producția să se desfășoare responsabil, echipa/echipele brandului să fie tratate cu respect printr-un work ethic corespunzător, să se găsească un foarte bun raport între calitatea și prețul unui produs vestimentar, să se inoveze la nivel de comunicare, promovare, marketing, visual merchandising, etc. Multe din metodologiile aferente acestor aspecte e important să se învețe încă din anii de studiu, de aceea rolul Departamentelor de Modă este important în conturarea unui viitor sănătos al domeniului. Iar acest rol vine cu responsabilități, învățări din greșeli și o constantă adaptabilitate la ce e nou.
Pentru că ești în legătură permanentă cu studenții și cu tinerii designeri, aș vrea să ne spui dacă simți că s-a schimbat ceva în viziunea lor odată cu pandemia. Au fost acei doi ani un răgaz creativ sau o perioadă de repoziționare?
Aș zice că a fost o perioadă de reconfigurare atât a demersurilor academice, cât și a celor legate de proiectele studenților, masteranzilor, absolvenților. Cred că s-a învățat mult în acel context extrem de dificil. Reluarea organizării evenimentelor, accentul pus pe practică și pe internship-uri, organizarea de workshop-uri, participări la concursuri naționale și internaționale – toate aceste aspecte au fost primite cu entuziasm și cu încrederea că pot fi de mare ajutor pentru traseul lor viitor.
Pe lângă colecțiile tale, munca de la UAD Cluj-Napoca și implicarea în tot felul de proiecte naționale sau internaționale, în ultimii ani ai experimentat și cu designul de costume. Ce provocări te mai așteaptă în continuare?
Experimentul, constanta învățare, dezvoltarea profesională și reinventarea pot fi soluții împotriva plafonării. Sunt deschis la noi provocări, menite a mă scoate din zone de confort.
Foto – Raluca Ciornea
Ultima modificare mai 13, 2023 2:09 pm