Zilele trecute a început, la București, a douăsprezecea ediție a Romanian Design Week, cel mai mare eveniment dedicat industriilor creativ-culturale din România. Până pe 2 iunie, festivalul invită publicul “să descopere proiecte de design inedite și abordări multidisciplinare, dar și să contribuie la definirea unor spații de dialog, demonstrând astfel importanța proceselor de imaginare colectivă și de co-creare a unui oraș mai prietenos”.
A început a douăsprezecea ediție a Romanian Design Week, cu tema “Unlock the city”
Ediția cu numărul 12 a RDW are loc în clădirea fostului restaurant CINA, lângă Ateneul Român, și stă sub tema “Unlock the city”, deoarece “RDW 2024 dorește să contribuie la reconectarea bucureștenilor la oraș și mai ales la comunitățile acestuia, redescoperite de această dată din perspectiva potențialului industriilor creative locale”, se arată pe site-ul oficial al festivalului.
RDW Exhibition, unul dintre formatele festivalului, propune peste 200 de proiecte din 6 categorii diferite: arhitectură, design interior, design vestimentar, design grafic, design de produs și ilustrație
În acest context, am stat de vorbă cu designerul Lana Dumitru, care expune anul acesta în cadrul RDW Exhibition. Lana este cunoscută atât publicului din România, cât și la nivel internațional, pentru creațiile sale care îmbină motivele tradiționale românești cu arta modernă și cu tehnologia.
Lana Dumitru, primul designer român care a colaborat oficial cu două branduri internaționale: „Am lăsat joaca cu păpușile ca să mă joc cu hainele și am avut norocul să pot face și o carieră din asta”
Totodată, Lana este primul designer român care a colaborat oficial cu două branduri internaționale – Puma și Swarovski -, iar rochia creată de ea pentru celebrul brand de bijuterii a ajuns să fie purtată de artista islandeză Bjork.
Dintotdeauna (de când îmi amintesc să fi format amintiri pe termen lung) m-a atras ideea că oamenii pot alege cum să fie îmbrăcați, în ce culori, să se “camufleze” și să fie care mai de care mai interesanți sau din contră, mai neutri. Faptul că nu doar că purtăm haine cu scop practic și funcțional, ci și decorativ, dar și ca limbaj, este fascinant pentru mine de când eram mică. Cred că acele prime impresii au fost momentele declanșatoare și fundația a ce urma să devină o carieră. Bineînțeles că mi-am dat seama, cu ajutorul oamenilor care au întrebat cât costă hainele din colecția mea de licență de facultate, că aș putea face o carieră și un business din ceea ce îmi place și încă le sunt recunoscatoare acelor persoane, de altfel necunoscute, nu știu cum m-au descoperit pe Facebook, pe atunci.
De unde a pornit fascinația ta pentru elementele tradiționale, elemente care se regăsesc în multe creații de-ale tale?
Prima mea mare colecție acum 15 ani, pentru tema de la școala de modă, a fost o dedicație femeii în toate aspectele ei. De la femeia primordială, la femeia modernă, la femeia animalică, cea virtuală, care stă pe social media, dar și cea tradițională.
Lana Dumitru: „Am devenit un ambasador al bunicilor… și s-a întâmplat ca o generație întreagă sa vibreze cu asta”
Fiecare outfit din colecție era inspirat de aceste fațete ale femeii, iar pentru femeia tradițională am ales o rochie imprimată cu motivele covorului bunicii, și ca formă, la fel de unghiulară precum un covor. Practic o rochie-carpetă, cu motive tradiționale românești. Rochia respectivă a primit foarte multe critici, de genul “Cine ar vrea să poarte pe ea covoru’ bunicii?”, dar și admirație. Asta m-a intrigat. Și pentru că zestrea imaterială lăsată de bunicii mei a fost educația despre tradiții, am hotărât să încerc să fiu un ambasador al culturii noastre, al tradițiilor etc. Practic, am devenit un ambasador al bunicilor. Nu am făcut însă o misiune din a reînvia tradiția, am creat niște “păreri purtabile” cu ce îmi place mie, cu ce reflectă viața mea socio-culturală și s-a întâmplat ca o generație întreagă sa vibreze cu asta. De la acest covor vechi, la arta naivă a Cimitirului Vesel din Săpânța, la arta contemporană a pictorilor precum Adrian Preda și mulți alții, până la iile futuriste, imprimate 3D și “codificate”.
Deși lucrezi cu elemente tradiționale, pui un accent deosebit și pe tehnologie, pe inovație. Ai fost primul designer care a folosit imprimanta 3D pe textile, pentru a face niște ii cu motive în relief. Ce te atrage atât de mult spre acest domeniu?
Este foarte greu să inovezi ceva când vine vorba de tradiție. O ie românească veche, spre exemplu, este un obiect desăvârșit. De la materialul țesut în casă, pe care a fost brodat totul de mână, la modele, culori, simboluri, proporții, munca depusă și unicitatea fiecăreia dintre ii – ce poți să mai aduci nou sau să completezi la acest obiect perfect? Cu toate acestea, ritmul nostru actual nu ne mai permite accesul la timpul și răbdarea și știința din spatele veșmintelor de genul acesta, dar putem să inovăm prin tehnologie.
Cămășile cu motive în relief, imprimate 3D, au fost într-adevăr primele din lume și după lansarea de la Milano Design Week au făcut călătorii pe mai multe continente, iar acum vor ajunge să fie expuse și la Romanian Design Week, în București, între 24 mai – 2 iunie. Acestea sunt create de studioul nostru de design Foraeva, pe care l-am fondat împreună cu arhitectul Vlad Tenu, pentru compania de print Stratasys.
„O ie românească veche este un obiect desăvârșit”, consideră Lana Dumitru, primul designer care a folosit imprimanta 3D pe textile
Crezi că noile tehnologii vor schimba definitiv industria modei pe viitor?
Cred că deja o schimbă, și ce numeam o nouă tehnologie acum puțin timp, deja e norma, iar ce credem că este SF acum probabil va fi normalitatea hainelor copiilor noștri.
Ai îmbinat tradiționalul cu tehnologia la un nivel atât de înalt încât ai devenit un trendsetter. Dar care e părerea ta despre trenduri? Crezi că putem să mai vorbim în prezent despre tendințe în modă, în accepțiunea tradițională a expresiei?
Primele haine pe care le-am creat vreodată, acum mai bine de 15 ani, sunt și acum de vânzare pentru că lumea le cere și le cumpără și pentru că eu cred în ele încă. Am avut întotdeauna colecții și obiecte vestimentare permanente, care nu au ținut cont de tendințele modei și, ca o mică ironie la sezoane și tendințe, chiar am lansat în 2012 o colecție numită Winter/Summer (Iarna/Vara – un sezon în modă care nu există de fapt) în care rochiile “de vară” erau imprimate cu case în zăpadă și elemente “de iarnă”, iar toate hainele se potriveau cumva oricărui sezon. Tot de la începutul brandului am făcut și re-purposing de materiale.
Îmi place noul trend care îndrumă la cumpăratul cumpătat al pieselor vestimentare care rezistă în timp, shaming-ul fast fashion-ului, re-using, re-purposing etc, dar în același timp știu că moda este un business, este de fapt una dintre cele mai mari afaceri de pe Planetă, nu? În acest an, 2024, Bernard Arnault, CEO LVMH este cel mai bogat om din lume.
Ești primul designer român care a colaborat cu Puma și Swarovski, iar rochia pe care ai creat-o alături de arhitectul Vlad Tenu, pentru Swarovski, a ajuns exponat de muzeu. Ai simțit presiune, ai simțit că trebuie să faci și mai mult, după aceste două momente importante din cariera ta?
Partea bună a antreprenoriatului este ca devii propriul tău șef. Asta înseamnă că presiunea este atât de mare pe cât ți-o setezi tu singur, iar eu am fost un șef tare bun și îngăduitor cu mine. Ce simt să fac sau să creez nu este raportat neapărat la trecut, ci la viitor și indiferent de colaborările mele, am ani în care aleg, de exemplu, să nu lucrez și să prioritizez alte lucruri din viața mea. De asemenea, cred că evoluția mea a fost nu pe scară dreaptă, ci pe o scară în spirală.
Întâmplător sau nu, rochia Swarovski și jacheta Puma au fost create în perioade în care oficial nici nu lucram.
În anul în care am co-fondat studioul de design Foraeva, alături de arhitectul Vlad Tenu, trăiam la Londra și îmi dedicam timpul unei cercetari doctorale. S-a întamplat ca atunci să fiu invitată de Swarovski să fac o piesă cu cristalele lor și să accept provocarea. Mi-am terminat doctoratul și apoi am muncit 2 ani și jumătate la această colaborare, iar acum rochia este, într-adevar, în muzeul Swarovski, după ce a fost purtată de Bjork. Cu Puma la fel, eram în Roma și îmi făceam studiile de masterat, brandul meu comercial era pe pauză, dar am văzut această colaborare ca un motiv foarte bun să revin în România și să lansez o jachetă internațională, Puma, cu motivele naționale, ale covorului bunicii.
Cum ai reușit să crești brandul Lana până la nivelul la care e acum, internațional? Inclusiv Foræva Studio, brandul pe care l-ai creat ulterior, în parteneriat cu Vlad Tenu, este prezent la nivel internațional. Care e rețeta succesului tău?
Brandul co-creat cu Vlad este mai degrabă internațional de la început, s-a întâmplat ca prima noastră lansare să fie în Shanghai, la invitația Swarovski, apoi Hong Kong, Europa, America și lansarea la New York și la Milano Design Week a colecției Heritage Re:Coded, printată 3D.
Lana Dumitru: „Brandul meu a crescut de la național la internațional organic”
Brandul meu, în schimb, a crescut de la național la internațional organic. Înca din facultate am primit cereri de interviuri de la publicații din toată lumea, pentru că am stârnit o curiozitate cu privire la această îmbinare a imprimeurilor, a tradiției cu tehnologia, dar și a utilizării ironiei, prin haine care oglindesc mediul socio-cultural al generației mele.
Reteta succesului este că am început să lucrez la ce îmi place de atât de mică, încât pe atunci nici nu se putea numi “lucrat” și nu apucasem să îmi pun problema unui trai care să reiasă din pasiunea mea. Mi-am hrănit ușor imaginația și puterea de creație, care era încă o joacă la acea vârstă. Pot spune că am lăsat joaca cu păpușile ca să mă joc cu hainele și am avut norocul să pot face și o carieră din asta, treptat.
Ce sfat i-ai oferi unui tânăr designer care abia acum încearcă să-și găsească drumul?
În cariera mea nu găsesc un moment care, dacă ar fi fost diferit, ar fi dus la același rezultat. Fiecare mică acțiune, bună sau rea, are o reacție și orice neajuns poate fi transformat într-un atu. Dacă mi-aș permite să dau un sfat ar fi să se inspire mult, dar să nu copieze, să munceasca mult, dar să nu exagereze, să fie serioși, dar să nu se ia prea în serios, să gândească “out of the box”, dar nu atât de out încât să nu îi înțeleagă generația lor. Dacă vor relevanță cât sunt încă tineri, să facă referire la trecut prin ochii viitorului și niciodată să nu stagneze, cu pași cât de miiiici, să evolueze.
Anul acesta expui la Romanian Design Week, tot împreună cu Vlad. Ce poți să ne spui despre piesele din colecția Heritage Re:coded?
Heritage Re:coded deschide noi drumuri în modă prin imprimarea 3D direct pe textile și este cea mai recentă colaborare a noastră cu Stratasys, liderul mondial în domeniul imprimării 3D.
Colecția de cămăși tradiționale românești reinterpretate reimaginează tradiția și meșteșugurile viitorului prin intermediul progreselor tehnologiei și informaticii. Obiectele de design vestimentar decodifică și reinventează grafica și motivele tradiționale vechi de secole prin intermediul designului computațional și reflectă asupra importanței pe care moștenirea culturală o are pentru generațiile viitoare.
Expoziția a fost prezentată în cadrul New York Fashion Week 2024, după ce a fost lansata anterior la Milano Design Week. Procesul creativ din spatele fiecărei piese este îmbunătățit de un algoritm personalizat, care interpretează și recreează modele tradiționale, la fel ca transmiterea codificată a motivelor cusute de generații întregi. Fiecare design capătă noi forme de expresie materializate prin intermediul tehnologiilor de imprimare 3D, de ultimă generație, direct pe țesătură, realizate cu meticulozitate în colaborare cu Stratasys. Rezultatul este un nou limbaj vizual născut prin sinteză.