In The Electric Mist

New Iberia, Louisiana. Detectivul Dave Robicheaux este pe urmele unui criminal in serie care vaneaza …
New Iberia, Louisiana. Detectivul Dave Robicheaux este pe urmele unui criminal in serie care vaneaza femei tinere. In drum spre casa, venind de la locul unei crime macabre, Dave intalneste o mare vedeta hollywoodiana, pe Elrod Sykes. Sykes este in oras pentru filmarile noului sau film, cu sprijinul maharului local, Baby Feet Balboni. Ii spune lui Dave ca a vazut un cadavru intr-o mlastina – lesul descompus al unui negru in lanturi.

Descoperirea ii trezeste lui Dave amintiri din trecutul sau. Simte ca cele doua cazuri au o legatura. Insa, in timp ce Dave se apropie tot mai mult de criminal, crima se apropie de Dave si de familia lui…

BIOGRAFIA LUI BERTRAND TAVERNIER
Bertrand Tavernier s-a decis sa devina regizor cand era foarte tanar. La 14 ani, cutreiera pe la Cinemathèque (Biblioteca Nationala de Film), unde a descoperit impactului filmelor lui Renoir, Fritz Lang si Buster Keaton. A debutat ca asistent al lui Jean-Pierre Melville la Léon Morin, prêtre. In 1974, primul sau filmul artistic, L’Horloger de Saint-Paul, a castigat Ursul de Argint la Festivalul de Film de la Berlin si premiul Silver Hugo la Festivalul de Film de la Chicago. Que la fête commence / Let Joy Reign Supreme (1975) si Le Juge et L’Assassin (1976) i-au adus mai multe premii franceze. Apoi, in 1977, a co-produs un film pentru prima data: Des Enfants Gatés. In anul 1980 a facut Death Watch in Scotia. Turnat in Anglia, cu Romy Schneider si Harvey Keitel, filmul i-a adus lui Tavernier recunoastere internationala.

Tavernier a abordat subiectul Razboiului de 100 de ani in La Passion Béatrice in 1987 si primul razboi mondial in filmul de succes La vie et Rien d’autre. Noiret a primit Premiul César si Premiul Félix pentru cel mai bun actor pentru La Vie et Rien d’Autre.

Gabriela Cristea s-a dus cu soacra la salon înainte de Revelion. Uite ce schimbări de look și-au făcut! / FOTO

Recomandarea zilei

Dupa Daddy Nostalgie (1990), Tavernier a revenit la realizarea de filme documentare, in 1991, cu La Guerre sans nom, un film de 4 ore despre razboiul algerian. In L627, a descris coruptia dintr-o sectie de politie din Franta. La Fille de D’Artagnan a urmat in 1994. A preluat de la Riccardo Fredda regia acestui film, cu o saptamana inainte sa inceapa productia. Cu L’Appat (1995), a castigat un Urs de Aur la Festivalul de Film de la Berlin. Capitaine Conan in 1996 i-a adus lui Bertrand Tavernier Premiul César pentru cel mai bun regizor si lui Philippe Torreton unul pentru cel mai bun actor. Ca commence aujourd’hui (1999) a tratat lupta unui profesor si a unui administrator impotriva ravagiilor recesiunii din nordul Frantei. Filmul a castigat premiul publicului la San Sebastian. Jacques Gamblin a castigat Ursul de Argint pentru cel mai bun actor in Laissez-passer (2002) si a jucat alaturi de Isabelle Carré in filmul lui Tavernier Holy Lola (2004), povestea unui cuplu si cautarea lor asidua, cea mai satisfacatoare experienta a vietii lor: adoptarea unui din Cambodgia. In 2007, Tavernier a turnat In the Electric Mist in Statele Unite.

INTERVIU CU REGIZORUL BERTRAND TAVERNIER

Ce e bine să ai în buzunar de Revelion, pentru noroc și prosperitate tot anul următor

Recomandarea zilei

Cum ti-a venit ideea de a adapta romanul lui James Lee Burke?
Am fost un mare fan al operei sale ani de zile si m-am gandit sa adaptez unul din romanele din seria celor cu Dave Robicheaux. Eu si Philippe Noiret aveam aceeasi pasiune pentru romanele lui Burke. Dar la un moment dat am ezitat intre Dixie City Jam si In the Electric Mist with Confederate Dead si, in cele din urma, l-am ales pe al doilea. Inca-l aud pe Philippe Noiret spunandu-mi: „Vorbesti de cartea cu generalul? E o carte grozava.” Am luat legatura cu Burke pentru drepturile de autor si el mi-a spus ca e cartea de care e cel mai mandru. Apoi a trebuit sa gasesc un producator american – m-am gandit la Michael Fitzgerald, deoarece filmele produse de el, inclusiv cele ale lui John Huston, Wise Blood, Sean Penn, The Pledge, si a lui Tommy Lee Jones, The Three Burials of Melquiades Estrada, sunt remarcabile.

Te-ai gandit sa actualizezi linia povestii de la inceput?
Categoric. Romanul a fost scris la inceputul anilor ’90 si eram convins ca, deoarece filmam in Louisiana – era exclus sa filmam in alta parte – trebuia sa includem Uraganul Katrina si dezastrul de dupa el. Era mult mai interesant, mai insemnat. Asta a dat mai multa forta povestii si a avut un ecou perfect pentru afacerile murdare ale lui Balboni, de fapt, Mafia a furat sute de milioane de dolari dupa Katrina.

Sunt unele personaje inspirate de localnici?
Da. De pilda, seriful care n-avea nicio legatura cu personajele stereotip din serialele TV. Seriful Sid Hebert din New Iberia era un personaj educat, nu purta arma si insista ca cei din echipa sa sa fie cetateni care respecta legea. Si gatea cel mai bun stufat de crabi si gumbo! Am scos niste personaje, inclusiv un ajutor de serif foarte rasist – seriful nostru nu avea un astfel de om in echipa sa – acel personaj apartinea anilor ’80.

Ai putea descrie personajul Dave Robicheaux?
Robicheaux iese in evidenta ca unul dintre cele mai interesante personaje din romanele politiste, impreuna cu Philip Marlowe. E un personaj uimitor de complex si usor de indragit, bantuit de trecut. Incearca sa protejeze lumea in care a crescut – o lume amenintata acum de oameni lacomi si rai. Are standarde morale ridicate, dar are izbucniri de manie si furie in fata injustitiei si a comportamentelor neadecvate ale oamenilor. E intruchiparea conceptului de „bun simt” definit de George Orwell care-l privea ca pe temelia democratiei: bunul simt cuprinde mai multe calitati ca generozitatea, loialitatea, altruismul, actul de a da fara a primi si solidaritatea colectiva.

Urmăreşte cel mai nou VIDEO încărcat pe unica.ro

Libertatea.ro

Fiica lui Teo Trandafir s-a mutat din casa mamei sale. Ce relație are prezentatoarea cu Maia: „Până la 18 ani am fost destul de strictă cu ea”

Fanatik

Alimentul pe care să nu îl mănânci în noaptea de Revelion. Nu trebuie să stea nici măcar pe masă, conform tradiției

GSP.ro

Voleibalistele dinamoviste, protagonistele unui videoclip inedit direct din sală: „Joc la Dinamo, normal că...”

Urmărește-ne pe Google News