Se ştie de când lumea că prinţesele sunt de două soiuri – cele bune, delicate şi modeste şi cele năzuroase, pline de mofturi. La fel este şi cu orhideele.
Despre cele modeste am tot vorbit, să cunoaştem, acum, şi câteva năzuroase… spectaculoase
► Vanilla – vrea lumină multă, dar nu directă, multă umiditate în aer (ideal ar fi să ai un umidificator electric), să fie udată o dată sau chiar de trei ori pe săptămână (în funcţie de temperatura din cameră) şi să o laşi să se caţere pe un tutore în formă de trunchi de palmier. Este bine să ţii plantele tinere în coşuri suspendate, pentru a le ajuta să înflorească.
► Vanda – are aceleaşi pretenţii la ”capitolul” umiditate ca şi vanilla, dar ea iubeşte lumina, aşa încât iarna vrea să primească chiar şi un supliment de lumină. Pământul care îi prieşte este unul foarte aerisit (bine afânat). Se poate dezvolta chiar şi fără pământ, pe un suport de lemn cu orificii. Rădăcinile aeriene trebuie vaporizate cu îngrăşământ foliar.
► Miltonia – e plină de fiţe: vrea lumină multă, dar nu directă (ca şi vanilla), pământul trebuie să fie aerisit (ca şi în cazul vandei) şi, ca moft personal, are nevoie, peste iarnă, de temperaturi mai scăzute, de circa 15° C, pentru a-i stimula înflorirea. Florile ei rezistă pe plantă până la 5-6 săptămâni dar, dacă le tai, se ofilesc repede.