”Să-ți înveți fetița cum să se îmbrace poate fi o artă. S-o înveți cum să devină un om frumos înseamnă să fii tu, mama, un exemplu pentru ea. Și asta este priceless”.
Mamă-fiică/ mamă-fiu este un concept vestimentar care a luat amploare în ultimii ani și care se transformă într-un ”fenomen”. De la vedetele de la Hollywood, la femeile din religia musulmană, până la mamele din România, hainele identice pentru mămici și copii și chiar pentru tătici și copii sunt foarte căutate.
Luiza Willems este printre primii creatori de modă care au promovat acest concept în România, lansând brandul Family Fashion. Luiza a studiat marketingul și a intrat în lumea modei direct din corporație, făcând o schimbare radicală în carieră. Hainele identice pentru copii și părinți nu au fost un concept studiat anterior și adaptat de ea pieței de la noi, ci un pas firesc făcut de o mamă cu două fetițe care voiau mereu să se îmbrace și să fie ca ea.
VEZI Mami, ție ți s-a întâmplat asta când erai mică?
Luiza Willems, designer Family Fashion: „Am început să creez haine acum trei ani, în 2014, cand voiam să fac altceva decât marketing într-o corporație, voiam ceva al meu și al copiilor mei. Dintotdeauna mi-au plăcut hainele, mama îmi făcea multe ținute foarte apreciate de colege, deci am ales moda cumva firesc. Fiica mea mare, Anna Sophie, care pe atunci avea 5 ani, a fost partenera mea încă de la început: mergea cu mine în depozite să alegem materialele împreună, participa la ședințele foto și chiar mă ajuta să pregătim coletele pentru cliente. Pentru mine era o soluție de a petrece timp cu ea, dar eu o luam ca pe o joacă. Ulterior, când am vazut-o atât preocupată de locațiile pentru ședințele foto, de posturile în care pozam sau de modelele pe care le cream, mi-am dat seama ca ea își lua foarte în serios rolul de parteneră de afaceri.
Am fost surprinsă când, la școală, întrebată fiind ce vrea să se facă atunci când va crește, Anna Sophie a răspuns: DESIGNER. Acest moment, împreună cu întrebări legate de ce aș face eu în situația X sau Y, sau Mami, ție ți s-a întâmplat asta când erai mică? m-au făcut să-mi dau seama că fiica mea începea să mă copieze. Partea sentimentală din mine a fost măgulită, însă partea rațională s-a activat imediat și mi-am dat seama că eu, mama, eram un model pentru ea în ceea ce privește toate aspectele vieții. Eram un exemplu pe care ea îl folosea pentru a-și compara și valida trăirile.
Imediat mi-au trecut prin minte o serie de întâmplări în care aș fi vrut să spun altceva sau să mă comport altfel decât o făcusem. M-am simțit vinovată ca și cum până atunci nu aș fi fost o mamă atât de bună pe cât aș fi vrut să fiu pentru fiica mea. Sentimentul de vină a mai continuat o vreme, timp în care m-am analizat și mi-am dat seama că fiica mea, chiar dacă era atât de mică, avea nevoie de mult mai mult decât să o învăț să se îmbrace, să mănânce frumos sau să fie politicoasă. În anul în care fiica mea a împlinit 8 ani, eu m-am schimbat ca mamă. Simțeam ca sunt EROINA fiicei mele și doream să fiu cea ma bună variantă a mea. De aceea, pentru mine, mamă-fiică este mai mult decât un concept vestimentar. Este o poveste de dragoste, de formare și de transformare continuă, iar eu învăț de la fetele mele la fel de mult cât învață și ele de la mine. Să-ți înveți fetița cum să se îmbrace poate fi o artă. S-o înveți cum să devină un om frumos înseamnă să fii tu, mama, un exemplu pentru ea. Și asta este priceless pentru mine.”
10.000 de seturi mămici și copii în 3 ani
„Din punct de vedere antreprenorial, aveam acest concept în minte și în suflet și doream să văd dacă există interes pentru el. România era acum trei ani o piață virgină și asta m-a atras foarte mult. Pe cât de mult mi-a fost frică să mă arunc în lumea antreprenoriatului, eu care veneam din companii foarte structurate și standardizate, pe atât de mult am luat toate acestea ca pe o provocare.
Am început pur și simplu de la 1.000 de lei și o rolă de material cu imprimeu etno. Mama mea făcuse pentru Anna Sophie o fustiță dintr-un batic înflorat al bunicii, vechi de vreo 80 de ani. Mie mi-a plăcut foarte mult și am rugat-o să-mi facă și mie o fustiță asemănătoare. Mama mi-a făcut una, i-a făcut și surorii mele una, iar fustițele acelea au avut foarte mult succes printre prietenele și colegele noastre. De aceea, prima rolă de material cumpărată a avut un imprimeu cu flori. Mama a făcut primele fustițe, eu am creat o pagină de Facebook, se numea Girls Fashion Boutique, și au venit primele comenzi.
Acela a fost momentul în care mi-am spus cu hotărâre că afacerea va merge și că eu urma să fac modă pentru mămici și copiii lor, pentru că și băiețeii aveau nevoie de o vestuță, o cămășuță, un papion, un pantalonaș să se potrivească ținutei mămicii și chiar celei a tăticului.
La început m-a ajutat mama, apoi am lucrat și lucrez cu ateliere și fabrici, am cumpărat mașini de cusut și am construit propriul atelier în care, împreună cu colegele mele, creăm haine pe comandă. De la acea rolă cu material înflorat, am ajuns acum la 10.000 de seturi de ținute în trei ani, iar fetița mea, Anna Sophie, este în continuare partenera mea. Acum și cea mică, Eva Nicole, de trei ani și jumătate, învață să pozeze.
O regulă simplă: îmi iau copiii în serios
„Mă întreabă multă lume cum reușesc să fiu mamă și antreprenor. Am nevoie să organizez și să planific totul foarte bine, muncesc mult și sunt consecventă. Toate acestea sunt posibile pentru că am un partener de viață care mă înțelege, mă iubește și mă susține. Sotul meu mă ajută, de asemenea, foarte mult cu multe campanii de comunicare online pentru că este priceput la tot ceea ce ține de internet.
Mă preocupă ce se întâmplă în viața fetelor mele, ce le bucură, ce probleme au, ce simt. De aceea citesc foarte mult despre psihologia copilului, despre trasnformările prin care trec de la o vârstă la alta. Am două fetițe frumoase, sănătoase și deștepte… însă foarte diferite. O soluție care funcționeză cu Anna Sophie (fiica mea de 8 ani), este total nepotrivită cu Eva, cea mică. O regulă simplă, însă importantă, pe care o aplic în viața mea de mamă: îmi iau copiii în serios. Problemele lor, greutățile lor sunt reale pentru mine și le privesc cu seriozitate.
La fel de serios îmi tratez și afacerea. De multe ori îmi iau fetițele la atelier pentru că avem o clientă care poate veni doar seara, de exemplu, iar cele mici vin la atelier direct de la școală sau grădiniță. Alteori nu am variantă de back-up și sunt nevoită să le iau cu mine, dar ele sunt oricum modelele și inspirația mea, bucuria atelierului.
Secretul meu? Nu am unul
„Mai sunt întrebată dacă am un secret și care este acela. Eu răspund la fel: o bună planificare, multă muncă, seriozitate și consecvență. Nu e nici un secret aici, nu e nimic ce am inventat, o rețetă imposibil de ghicit de toată lumea. Nimic nu vine fără muncă.
Am pornit de la a vinde fustițe înflorate și, când îmi era greu, mă rugam la Dumnezeu să am o vânzare pe zi. Acesta era pentru mine semnul ca sunt pe drumul cel bun. Am crezut în afacerea mea și am crescut-o încet-încet. M-a ajutat cu sfaturi un prieten de familie care mi-a recomandat, acum trei ani, să nu îmi fac imediat atelierul meu, ci să caut parteneriate cu ateliere mici, să învăț ce înseamnă industria de confecții și să îmi fac atelierul propriu când voi fi pregatită. La un an de când am început, m-am simțit pregătită, iar acum am un atelier unde lucrăm ținute pe comandă și acum pregătim inaugurarea pentru showroom. Spațiul din atelier devenise neîncăpător pentru prezentarea modelelor către cliente.
Descoperă mai multe ținute Family Fahion, semnate de Luiza Willems, în galeria foto de mai sus!
Ultima modificare iulie 21, 2017 3:24 pm