De ce nu e bine să câştigi la loto

.

De Paşte s-a mai câştigat un pot uriaş la Loto. N-am fost fericitul câştigător, dar asta nu înseamnă că n-aş fi putut fi.
Şi faptul că aş fi putut fi m-a pus pe gânduri. Prima şi cea mai grea problemă pentru cel devenit brusc bogat e să-şi ţină gura. Dacă devii bogat şi începi să te lauzi cu asta, ai sfeclit-o fără drept de apel. Hoarde de rude pe care nu le-ai mai văzut de un milion de ani te vor năpădi precum căpuşele, amicii te vor conjura să le dai să bea şampanie franţuzească, verişorii din provincie te vor face să te simţi obligat măcar cu ceva mărunţiş.

Ca să nu mai vorbesc de soţie/amante (şi/şi) care brusc va/vor dori o casă mai mare, o maşină mai bună, o vilă la munte cu perdele de borangic şi câteva tone de ţoale noi.

Dacă ai reuşit să-ţi ]ii gura nu înseamnă că ai scăpat de tentaţia de a cheltui tu însuţi, de a-ţi lua în sfârşit maşina sport, roşie, decapotabila mult visată. Ei bine, trebuie să te abţii! Dacă vei începe să cheltui pentru tine cu un singur leu în plus faţă de cât cheltuiai în mod normal, vei fi imediat depistat.

Nu uita că toată lumea stă cu ochii pe tine tot timpul şi că Big Brother nu mai e statul totalitar şi nici măcar opinia publică, ci marile corporaţii – care caută mereu să-ţi vândă chestii de care n-ai nevoie şi opinia privată, perechile acelea de ochi ale rubedeniilor, prietenilor, nevestei, amantei, vecinilor, cunoscuţilor…

Curiozitatea lor e mai aprigă decât a fiscului, nevoia lor de a şti ce şi cum cheltui e mai puternică decât a finanţelor publice. Orice bărbat în firea lui ştie că, atunci când nu adoarme pe canapea, se suie în pat cu un ministru de finanţe vigilent, care nu închide niciodată ochii înainte de a face o scurtă şi atentă verificare a cheltuielilor bugetare ale zilei şi o verificare în cruce a creditelor şi debitelor prin câteva întrebări scurte, tăioase şi seci.

Femeia zilelor noastre, oricine ar fie ea, e o întrupare seducătoare a unui tabel în Excel. Ea nu face nimic, nici ochi dulci, nici avansuri, nici sex, până nu calculează. Are instinctul cuantificării, simte imediat diferenţele de comportament financiar aşa că e decisiv să fiţi prudenţi. Aşadar, aici e de recomandat o maximă prudenţă. E imperios necesar să cheltui în cuante mici, insesizabile aproape, şi să nu te expui niciodată prin achiziţii de anvergură.

În concluzie, dacă vă încearcă bunul Dumnzezeu şi vă aruncă în căciulă un purcoi de bani, cel mai cinstit e ori să spuneţi tuturor apropiaţilor şi apoi să-i cheltuiţi pe Mercedesuri, case, vile, iahturi, investiţii comerciale şi plasamente la burse. Sau să păstraţi secretul pe viaţă şi să vă comportaţi ca şi cum nimic nu s-ar fi întâmplat, ajutând doar necunoscuţi, ca un înger bun plimbându-se pe străzi şi miluind oamenii sărmani. Prima variantă e banală, oricine ar vrea să i se întâmple, a doua însă…

Google News Urmărește-ne pe Google News

Primești pe e-mail cele mai importante articole apărute pe Unica.ro!
Abonează-te la newsletter
buton