3..2..1.. Bungee! Şi în acel moment trebuie să iei decizia care îţi neagă întreaga existenţă: Te arunci sau nu în gol? Eşti legat de picioare, ţi se spune în mai multe rânduri că eşti în siguranţă, nu cazi, nu mori, nu te loveşti. Şi totuşi nu îţi poţi stăpâni frica, dar faci acel pas în afara nacelei şi…
Linişte. Orice gând care-ţi mai trecea prin minte la acel moment a fost redus la tăcere şi preţ de câteva clipe ai fost în cădere liberă, ai uitat de probleme, de stres, de supărări. Smucitura coardei elastice te trezeşte din nou la realitate şi îţi dai seama că ai reuşit. Ai făcut-o, ai sărit. Acum corpul îţi este inundat de adrenalină, începi să tremuri. Dacă n-ai reuşit să ţipi cât timp ai căzut, acum cu siguranţă nu te mai poţi stăpâni.
Totul a început foarte simplu: Cristi mi-a pus un ham la mijloc, l-a strâns bine. Apoi au urmat picioarele. A mai pus câte unul pe fiecare, le-a strâns bine şi am urcat în nacelă. Acolo mi-au prins coarda elastică de picioare şi un alt băiat a urcat alături de mine. El urma să-mi spună ce am de făcut mai departe. Nacela este prinsă cu un cablu de macara, iar „gigantul verde” o urcă până în vârf, mai sus decât un bloc de 10 etaje.
Urcarea mi s-a părut cea mai grea. Cele două-trei minute, cât timp a urcat nacela până sus, le-am petrecut uitându-mă pierdută în zare, încercând să-mi ţin emoţiile în frâu. Am vrut încă de la început să sar, dar când m-am văzut acolo sus, deasupra pomilor, deasupra întregului parc Herăstrău, curajul s-a scurs din mine mai repede decât culoarea din obraji.
Vlad, din spatele meu, îmi spunea că trebuie să fac un pas mai în faţă, apoi să mă ţin cu mâinile pe dinafara nacelei şi a desfăcut legătura de siguranţă dintre mine şi nacelă. Mi-a spus că nu putem sta prea mult acolo sus, iar eu m-am uitat în jos (nu e deloc o idee bună să faci asta). Mi-am dat seama că dacă nu sar în acel moment, nu mai ajung să sar, aşa că i-am spus – OK, mai mult ţipat – „numără acum!!!”. „3…2…1…Bungee!” Am sărit!
Cine sunt ei?
Extreme Zone România sau mai bine zis Cristian Pena. Un alpinist utilitar îndrăgostit de senzaţii tari, care adoră să simtă adrenalina curgându-i prin trup şi a vrut să le ofere şi altora ocazia să simtă aceeaşi plăcere. Aşa că în 1997 a început să investească în echipamentul de sărit cu coarda şi de atunci numai asta face. Şi-a cumpărat şi o macara – gigantul verde de care ziceam mai sus – ce şade impozantă în skate-park-ul din Herăstrău şi a înfiinţat „distracţia”. E ajutat de prieteni şi de iubita sa, Liliana, însă el este cel care are grijă de tot, de la hamurile strânse bine, la coarda prinsă sigur de nacelă şi până la buna funcţionare a macaralei.
Nacela ajunge la o înâlţime de aproximativ 53 de metri, cu vreo 20 de metri în plus faţă de un bloc cu 10 etaje. De sus vezi tot parcul şi clădirile mai înalte din Bucureşti. Ei sunt acolo zi de zi, dar cel mai des au oameni care sar în weekend. O săritură cu coarda elastică te costă 120 de lei, dar senzaţiile nu le vei uita niciodată. Mai departe… euforie.
Dacă vrei şi tu să sari – e o experienţă unică pe care trebuie s-o încerci – îi găseşti pe băieţi pe pagina lor de Facebook şi la numărul de telefon afişat pe site-ul extremezone.ro. Tot aici poţi urmări şi o scurtă prezentare video a lor. Te-au convins?