Nu este foarte clar cine va decide şi mai ales care sunt criteriile care vor stabili valoarea cadrelor didactice, pune problema Oana Zăvoranu.
„Cine este în măsură să decidă valoarea sau, dimpotrivă, lipsa de valoare, a cuiva? Nu înţeleg criteriul după care se vor stabili aceste valori sau non-valori. În ce constă această evaluare?”, se întreabă aceasta.
Despre finanţarea integrală a şcolii de către elevi, Oana spune că „nu este deloc normal. Dar într-o ţară a paradoxurilor, ajungi să te miri mai degrabă când ceva funcţionează normal”.
„Până la urmă, părinţii se vor gândi că, decât să le îngheţe copiilor mâna pe pix, mai bine mai scot ceva din buzunar şi aleg o şcoală privată”.
Privitor la predarea în limba maternă în cazul minorităţilor, Oana se declară total împotriva acestei iniţiative.
„Nu sunt antisemită, nici extremistă, dar cu această măsură nu sunt absolut deloc de acord. Cred că această decizie denotă caracterul slab al românilor şi rememorează trecutul nostru istoric.”
„În cazul profesorilor, experienţa şi rezultatele ar trebui să vorbească de la sine. Când eram elev, aveam porfesori şi de 25 şi de 60 de ani, important era însă câtă experienţă, pricepe şi fler aveau. Dar după tradiţia noastră mioritico-comunistă, lucrurile acestea sunt foarte normale, astfel că tot ce pătimim se trage de la educaţie”.
Întrebată ce crede despre contribuţia financiară obligatorie a elevilor la susţinerea şcolii, Gianina spune că este o măsură absurdă în condiţiile în care învăţământul de stat ar trebui să fie gratuit.
„Sunt de acord cu tot ce constribuie la bunul mers al societăţii şi la o mai bună fezabilitate a ei, dar la noi, problema este că există un simulacru în toate. Padoxal este că minorităţile nu studiază nicăieri în lume în limba lor maternă, însă noi ne-am gândit că fim primii. Nu sunt de acord cu asta. Este părerea mea, uitându-mă mai întâi la celelalte ţări civilizate”.
Tu ce părere ai despre noua Lege a educaţiei şi modificărilepe care le aduce?