Un bătrân italian trăia singur în casa lui de la țară. Avea o grădină frumoasă de care avea singur grijă. Cele mai dragi îi erau roșiile. Din păcate, anul acesta nu prea le-a săpat pentru că pământul a fost tare uscat și el era prea bătrân să mai sape.
Singurul lui băiat, Vincenzo îl ajuta pe vremuri să sape prin grădină. Din păcate, Vincenzo era la închisoare.
Bătrânul i-a scris într-o zi o scrisoare:
”Dragul meu Vincenzo,
Tare e greu să fii bătrân. Nu vreau să te supăr cu problemele mele, dar anul acesta nu voi putea culege roșii, pentru că nu mai pot săpa în grădină. Dacă erai aici, altfel ar fi stat lucrurile. Știu că m-ai fi ajutat să sap prin grădină.
Cu dragoste, Tata”
Vincenzo i-a scris și el o scrisoare, știind că angajații închisorii îi vor citi scrisoarea.
”Scumpul meu tată,
Aș face orice pentru tine, doar știi asta, dar să sap în grădină ar fi ultimul lucru pe care l-aș face. Știi de ce? Acolo am îngropat toate cadavrele!
Cu dragoste, Vinnie.”
Vincenzo a trimis scrisoarea și în dimineața următoare, undeva pe la ora 4, bătrânul s-a trezit cu o grămadă de polițiști la ușa casei sale. Veniseră cu lopeți să caute cadavrele. O zi întreagă au săpat în grădina bătrânului, dar nu au găsit nimic. Și-au cerut scuze și au plecat.
A doua zi, bătrânul a primit încă o scrisoare de la fiul său, Vincezno.
”Scumpul meu tată,
Acum poți planta în liniște roșiile. Doar așa te puteam ajuta, având în vedere circumstanțele.
Cu dragoste, Vinnie.”
Sursa foto 123rf
Citește și Scrisoarea emoționantă a unui tată către fiul care se căsătorește
Citește și Scrisoarea unei mame sociale