Astăzi ai face bine să te învoieşti de la serviciu şi nici măcar să te porneşti la drum, iar geamurile casei trebuie închise nu pentru că le-ar sparge furtuna, ci ca să nu intre vreun diavol în casă.
Sărbătorit în fiecare an pe 20 iulie, Sfântul Ilie aduce odată cu vremea capricioasă şi „dezlegarea” la mere, unele dintre cele mai interesante şi bizare superstiţii, inventate în popor.
Cunoscut în popor mai mult ca un personaj mitologic, Sântilie, cum i se spune de către bătrâni, era un om bun la suflet, dar iute din fire.
Legenda spune că acesta a fost ispitit de diavol să îşi ucidă părinţii, petrecând apoi tot restul vieţii în pocăinţă şi pedeapsă pentru a-şi ispăşi păcatul de moarte. Împins de o ură năvalnica faţă de creaturile întunericului, Sfântul Ilie devine astfel spaima toturor diavolilor.
Tot el este supranumit şi Zeului solar, ziua de astăzi fiind considerată mijlocul sezonului pastoral, când ciobanii îşi coboară în fiecare an turmele de la stână.
Superstiţiile lui Sântilie
Mitul legendarului Sântilie aduce cu sine şi numeroase superstiţii în credinţa populară, obiceiuri de la care nici astăzi bătrânii nu se încumetă să se îndepărteze de frica „necuratului” şi a vremii rele.
Zeu al focului, Sfântul Ilie pedepseşte cu grindină şi trăznete dacă oamenii tăgăduiesc să lucreze astăzi. Încearcă aşadar să te sustragi de la serviciu sau să lucrezi cât mai puţin, dacă nu îţi este acceptată scutirea.
Dacă tot te-ai pornit la drum, deşi o faci pe riscul tău, dimineaţa mergi să cumperi bucuioc. În această zi se culeg plante vindecătoare, în special busuioc, care se aşează apoi la icoane şi se lasă la uscat.
Pe vremea bunicilor, femeile culegeau şi ierburi specifice pe care le foloseau la dezlegarea farmecelor şi vrăjilor. Despre busuioc se spune că cenuşa lui poate vindeca bubele copiilor.
Dacă te afli din întâmplare într-o pădure de carpeni, atunci cu grea încercare te-ai pricopsit, căci tocmai aici se ascund dracii înfricoşaţi de Sfântul Ilie, spun bătrânii.
Dacă însă Sântilie te găseşte acasă şi porneşte furtuna, pentru că sigur ai încălcat una dintre tradiţiile populare, asigură-te că geamurile şi uşile casei să fie bine închise, pentru a nu intra în casă forţele necurate.
Tot astăzi este bine să dai de pomană mere noi, din care însă nu ai voie să te înfrupţi până acum. Merele astfel împărţite devin fructe de aur pe cealaltă lume.
Târguri şi sărbători în ţară
„Şezătoarea” din Fălticeni, „Nedeia Munţilor” de la Fundata, precum şi vestitele târguri de fete de la Săcele sau de pe Muntele Găina, organizate cu prilejul coborârii păstorilor în sate, sunt cele mai frumoase manifestări desfăşurata în fiecare an de Sfântul Ilie.
În Covasna, oamenii celebrează Nedeea mocănească în Valea Zânelor, obicei ce atrage astăzi sute de turişti, precum şi Târgului de la Polovragi, unde are loc o nedeie cu acelaşi prilej.
„Sânt Ilie la români” se sărbătoreşte în judeţul Sibiu, acolo unde farmecul tradiţiilor străvechi este transmis an de an de către grupurile populare şi folclorice celor care ajung aici, iar tradiţia peţitului la târgurilor de fete şi feciori este recunoscută deja în toată ţara.
Foto: Agerpres