Tradiţii şi superstiţii de Sfântul Dumitru. Ce trebuie să faci pentru a fi ferit de necazuri

Cu hramuri răsunătoare, ofrande cu colaci delicioşi şi jocuri cu focuri vii, sărbătoarea Sfântului Dumitru aduce ultima şi una dintre cele mai importante sărbători de toamnă. După hramul Sfintei Paraschiva, zilele Sfinţilor Dumitru sunt ultima şi cea mai importantă sărbătoarea din toamnă, care, după superstiţii pastorale, marchează începutul iernii.

Tradiţii şi superstiţii de Sfântul Dumitru

Unul dintre cele mai spectaculoase obiceiuri care au loc în ajun de Sâmedru sunt focurile vii. În ajunul sărbătorii, pe 25 octombrie, este „Focul lui Sânmedru”, când oamenii aprind focuri în curţi sau pe dealuri, peste care sar copiii, să fie sănătoşi, iar tinerii pentru a se căsători.

Ritualul spune că cei care sar peste foc vor fi sănătoşi tot anul şi feriţi de boli şi necazuri. Focul are menirea să alunge fiarele, precum şi puteri roditoare, astfel că după ce este stins, oamenii aruncă în grădină cărbuni şi cenuşă.

Bătrânele împart covrigi, pâine, nuci, mere, struguri şi prune uscate doar celor care sar peste foc.

Tot în ajunul sărbătorii se pomenesc și morţii. Se dau de pomană coliva de Sfântul Dumitru şi colaci în formă de cruce.

Considerat patronul păstorilor, Sfântul Dumitru aduce în repertoriul superstiţiilor un obicei străvechi pe care ciobanii din locurile Moldovei îl practică şi astăzi. Pentru a afla cum va fi iarna, păstorii îşi aşează cojocul pe iarbă în mijlocul oilor, aşteptând să vadă ce oaie se va aşeza pe el. Dacă se va culca o oaie neagră, iarna va fi bună, iar dacă se va culca o oaie albă, iarna va fi aspră.

O altă practică prin care oamenii prognozau vremea era mersul oilor în dimineaţa de Sfântul Dumitru. Dacă se va trezi întâi o oaie albă şi va pleca spre sud, iarna va fi grea, iar dacă se va trezi o oaie neagră şi va pleca spre nord, se crede că iarna va fi uşoară.

Sfântul Dumitru, Izvorâtorul de mir, renaşte obiceiuri frumoase şi în alte zone din ţară în ziua de 26 octombrie. În Bucovina, de exemplu, cine seamănă usturoiul după Sânmedru va avea parte în anul următor numai de pagubă.

Citește și: Viața Sfântului Dimitrie Izvorâtorul de Mir

Citește și: Obiectul pe care nu e bine să îl folosești de Sfântul Dumitru, pe 26 octombrie. Se spune că atrage ghinionul

În Oltenia se spune că numai dacă respecţi toate tradiţiile sărbătorii vei fi protejat de necazuri şi alte primejdii. Oamenii de la ţară respectau superstiţiile pentru a-şi porteja animalele de lupri

Tot în această zi de octombrie se taie coama cailor tineri pentru ca aceasta să crească frumoasă. În schimb, de Sfântul Dumitru nu trebuie să foloseşti pieptănul, altfel atragi asupra ta primejdii şi necazuri.

Potrivit credinţei populare, Sfântul Dumitru este ziua lichidării tuturor socotelilor – chirii sau împrumuturi – făcute cu şase luni în urmă, dar şi încheierea altora noi.

Sfântul Dimitrie cel Nou – tradiții și obiceiuri

După sărbătoarea Marelui Mucenic, pe 27 octombrie este celebrat Sfântului Dimitrie cel Nou, ocrotitorul Bucureştilor, ale cărui moaşte se păstrează în Catedrala patriarhală.

Sărbătoarea Sfântului Dimitrie cel Nou adună, timp de trei zile, mii de pelerini pe Dealul Patriarhiei din Capitală, care vin să atingă raclele cu moaştele Sfinţilor şi bucata din Crucea Sfântă.

Moaştele Sfântului Dimitrie cel Nou sunt expuse, în fiecare an, în curtea Mitropoliei, unde mii de credincioși merg în fiecare an pentru a se ruga.

Citește și: Felicitări și mesaje de Sfântul Dumitru. Ce nume sărbătorim de Sfântul Dumitru

Citește și: ÎPS Teodosie, despre cauza apariției bolilor la copii. Afirmațiile Arhiepiscopului Tomisului au stârnit un val de reacții

În ziua de prăznuire a Cuviosului, tinerii aprind din nou focul viu al Sfântului în curtea gospodăriei şi-l întreţin cu vreascuri şi cu cetină de brad. Focul arde pe parcursul nopţii, iar cei care-l veghează îl roagă pe un bunic sau pe cel mai vârstnic din comunitatea respectivă să povestească despre minunile săvârşite de cei doi sfinţi Dimitrie. Acele întâmplări sunt transmise din moşi-strămoşi în familiile sătenilor din localităţile rurale.

Credincioşii merg la cimitir cu ofrande sfinţite la biserică şi le împart la mormântul rudelor decedate în famillia  lor.  În acelaşi timp, există obiceiul să se  aprindă câte zece lumânări la mormintele celor care au murit fără lumânare. Fiecate mormânt este împodobit cu flori de toamnă.

Cine are un mare necaz trebuie să-l mărturisească Cuviosului Dimitrie. Tradiţia spune că, îndeosebi în această zi, la slujba de prăznuire, Dumnezeu ne trimite darurile sale şi împlineşte rugile noastre prin intermediul Cuviosului Dimitrie cel Nou.

Sursă foto: Libertatea